Previziuni: Cum ar putea arăta lumea în 2023 și în ce stadiu va fi pandemia de coronavirus

Mimi Noel 24/11/2020 | 10:21 Global
Previziuni: Cum ar putea arăta lumea în 2023 și în ce stadiu va fi pandemia de coronavirus

Suntem în anul 2023. Pandemia de COVID-19 e pe ducă, economia lumii a apucat drumul refacerii. Cum am ajuns aici? Cum au reușit economia și societatea umană să treacă de cea mai mare criză a erei contemporane?

Să începem cu vara lui 2020, când răs­pân­direa de neoprit a pandemiei aducea nori negri asupra tuturor economiilor, asupra întregii societăți umane și modului nostru obișnuit de trai.

Pandemia a expus, la nivel planetar, vul­nerabilități critice – un sistem financiar care a rămas, pe fond, nereglementat, angajați vitali, dar prost plătiți, cor­po­rații care au neglijat investițiile, prefe­rând să stea cu ochii pe prețul acțiunilor. Economiile au intrat la apă, guvernele au recunoscut că atât gospodăriile, cât și com­paniile au nevoie de ajutor, iar asta, cât mai repede.

Doar că sechelele crizei financiare din 2008 încă erau resimțite pe alocuri, așa că întrebarea era cum pot guvernele acum să structureze niște măsuri de spri­­jin care să compenseze realmente declinul pentru oamenii de rând și nu să sporească și de această dată profiturile corporațiilor și să repotențeze establishmentul, comentează publicația ameri­cană Time.

Ca un ecou al așa-numitei „epoci de aur“ a capitalismului – perioada de după 1945, când statele occidentale au direc­ționat banii către zonele corecte ale economiei –, a devenit limpede că este nevoie de noi politici pentru a ameliora riscurile climatice, a stimula așa-numitele credite „verzi“, a modela instituțiile financiare, astfel încât să poată răspunde unor obiective sociale și de mediu și, în fine, pentru a pune capăt acelei activități financiare care nu servește unui scop public clar.

Abordări

Uniunea Europeană a fost prima care a luat măsuri concrete în această direcție, după ce în august a fost de acord cu un pachet istoric de ajutorare în valoare de 1,8 miliarde de euro. A con­diționat însă guvernele beneficiare ale respectivelor fonduri să implementeze stra­tegii solide care să amelioreze deteriorarea climei, să reducă discrepanțele digitale și să consolideze sistemele medicale.

La finalul anului 2020, acest plan ambi­țios de recuperare a ajutat la stabilizarea zonei euro și la un soi de renaștere euro­peană, cetățenii implicându-se tot mai activ în setarea agendei.

Statele Unite ale Americii au început să-și schimbe abordarea după 3 noiembrie 2020, când Joe Biden a câș­tigat alegerile în fața republicanului Donald Trump. După învestitura din ianuarie 2021, Biden a trecut rapid la repararea relației cu Uniunea Europeană, stabilind un forum pe plat­for­ma căruia să fie împărtășite infor­ma­țiile de intelligence pe care statele membre să le fo­lo­sească pentru o guvernare mai bună.

În condițiile unei pandemii încă agre­sive, lumea întreagă și-a dat seama de im­portanța de a face o prioritate din crearea unui „colectiv“ de intelligence. La fel de im­portantă a devenit și inovația medicală. SUA și alte țări au renunțat să se mai opu­nă ideii formării unui bazin comun de patente care să fie coordonat de Organ­izația Mon­dială a Sănătății (OMS) și care să împie­dice big pharma să abuzeze de patente pentru a crea monopoluri și, implicit, pro­fi­turi gigantice.

Au fost luate măsuri pri­vind proprietatea intelectuală, prețul și producția în ca­zul tratamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19, astfel încât să fie universal accesibile. Noua abordare s-a extins de la tratamentele și vaccinurile anti-COVID-19 la terapii pentru lupta cu can­cerul sau cu dia­betul. Statele bogate s-au angajat să crească semnificativ capa­citățile de pro­duc­ție globale și, folosind achi­ziții publice în masă, au cumpărat aceste tratamente și pentru țările sărace.

Pe 11 februarie 2021, Food and Drug Administration (FDA) – autoritatea americană responsabilă pentru sănătatea publică – a aprobat cel mai promițător vaccin anti-COVID-19 pentru a fi produs în SUA. Pro­ducția de masă a început rapid, iar în câ­teva săptămâni a ajuns și la restul cetățe­nilor lumii. A fost cea mai rapidă dez­vol­tare și producție de masă ale unui vaccin, totodată un succes monumental în materie de ino­vație medicală. Când vaccinul a fost gata pentru distribuție, autoritățile me­dicale naționale au colaborat cu mai mulți actori globali, în frunte cu fundația soților Gates și alții, pentru a concepe un plan de distri­buție globală echitabilă – țări sărace sau cu produs intern brut mediu au primit prioritar acces la vaccin. În paralel, țările bogate și-au demarat propriile programe naționale de imunizare.

Economia verde

Se întrevedea finalul crizei medicale. Nu și al celei economice. Până în iunie 2021, economia globală avea în continuare probleme. Guvernele discutau deja de noi pachete de stimulare a creș­terii. Chiar și așa, au izbucnit noi miș­cări de stradă în țări precum Brazilia, Germania, Canada și altele, protestând la adre­sa corporațiilor care sunt salvate din nou, iar ei, oamenii de rând, nu.

Cu Biden la Casa Albă, SUA au luat cât se poate de în serios doleanțele lor și au con­diționat sever orice ajutor dat marilor companii – obligația de a nu da oameni afară, de a le plăti venit minim de 15 dolari pe oră etc. Totodată, companiilor li s-a interzis să răscumpere acțiuni sau să mai plătească dividende și alte bonusuri până în 2024. Boardurile companiilor au fost obligate ca toate cheltuielile politice să fie aprobate de acționari. Contractele colective de muncă au rămas neatinse. Iar directorii executivi au fost obligați să le res­pecte. Altfel, ar fi avut de suportat amenzi penale pentru încălcarea lor.

Guvernele nu s-au mai arătat dispuse să-și asume hazardul moral de a salva com­panii neviabile – adică având un mo­del de business incompatibil cu un viitor limpede. De exemplu, sectorul extragerii gazelor de șist a fost lăsat în derivă, iar an­gajații din sector au trecut printr-o reconversie profesională pentru a putea munci într-o industrie cu adevărat pe val – energia solară.

În vara lui 2022, cealaltă criză majoră a erei noastre atinge o dimensiune apocalip­tică. Dezastrul climatic a convins și lumea dezvoltată că e cât se poate de real, pu­nând la încercare sistemele sociale. În mai multe state americane, o secetă dură a dis­trus toate recoltele, care asigurau o șesime din producția globală de grâne.

Noua revoluție

Ideea nu a fost, așa­dar, de a crea la nivel global un mare guvern, ci un guvern deștept. Trecerea la o economie verde a cerut inovație de pro­porții și în foarte multe sectoare, adică o nouă revoluție industrială de la cercetare & dezvoltare la implementare, care să in­troducă în producția mondială tehnologii noi, care să nu polueze.

La nivel regional, național și suprana­țional s-au clonat ambițioase programe de tipul „Green New Deal“. Guvernele au recurs la granturi, credite și achiziții pentru a stimula cât mai mult posibil inovația, pen­tru a fi găsite soluții care să ne scape de oceanele de plastic, să reducă decala­jele digitale și să amelioreze sărăcia și ine­galitatea.

A apărut și un nou concept, cel de „Healthy Green Deal“, în care țintele de me­diu au devenit complementare cu obiec­tive privind bunăstarea individuală. Con­ceptul de infrastructură socială a ajuns, încet-încet, la fel de important ca in­frastructura fizică. A fost nevoie pentru toate de o strategie privind mobilitatea și crearea unui plan ambițios pentru transportul public – piste pentru bicicliști, zone de promenadă și noi modalități de a sti­mula un trai sănătos (vezi realizările primarului Eric Garcetti din Los Angeles, inclusiv începerea în 2022 a unei linii de me­­trou cu zero emisii).

Asumându-și rolul de stat antreprenorial, guvernul american a devenit în sfârșit un investitor într-un resort care pentru prima dată a creat valoare pentru și îm­preună cu sectorul public și cu societatea civilă. Asemenea perioadei programului de zboruri spațiale Apollo, a lucra pentru guvern, în loc de Google sau Goldman Sachs, a ajuns o ambiție pentru cei mai talentați studenți. Locurile de muncă la stat au devenit dezirabile și competitive, a fost conceput chiar un nou curriculum pentru un mas­ter glo­bal în administrație publică pen­tru cei care vor să devină funcționari publici.

Ne aflăm, așadar, în 2023, suntem aceiași oameni, dar cu o societate atât de diferită de ce știam. COVID-19 ne-a convins cumva că nu ne putem întoarce la vechiul mod de viață și de a face bani.

Lumea a îmbrățișat „noua normalitate“ care asigură că toate colaborările publice-pri­vate sunt direcționate spre interesul pu­blic, nu doar spre profitul privat. În loc de a da o mai mare importanță acționarilor, companiile au ajuns să-i valorizeze pe toți factorii interesați, banii au început să se ducă mai mult spre angajați, tehnologie și sustenabilitate.

Pandemia ne-a luat multe, inclusiv ve­chiul nostru fel de a trăi. Dar ne-a dat ocazia să ne remodelăm, să ne reinventăm. A fost, de fapt, singurul lucru de făcut pentru a ne asigura un viitor.

A fi sau a nu fi la fel

Avem în față mai multe posibile scenarii de viitor – poate fi oportunitatea pentru ceva mai bun sau putem aluneca în ceva mai rău.

  • Cifre. Potrivit unui sondaj realizat în august de Pew Research Center pe un eșantion de 13.200 de americani, 51% din adulți se așteaptă ca viețile lor să rămână schimbate când coronacriza se va termina, iar 48% cred că se va reveni la normal.
  • Alt fel de muncă. Contractarea rezultatului și nu a timpului va redefini complet piața muncii, pentru că vom putea lucra de acasă, practic de oriunde. Așa că, într-un contract de muncă de opt ore și mai mult, vom negocia rezultatul, prin date concrete. Remodelarea îi va obliga pe oameni să fie mai eficienți pentru a livra ce și-au asumat.

Acest articol a aparut în numărul 103 al revistei NewMoney

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.