Preţurile petrolului şi ale altor mărfuri au crescut puternic, în timp ce euro şi acţiunile globale au scăzut luni, în condiţiile în care riscul unei interdicţii din SUA şi Europa asupra importurilor de ţiţei din Rusia pune în pericol lanţurile de aprovizionare şi intensifică şi mai mult presiunea inflaţionistă asupra economiilor din întreaga lume, transmite Reuters, citată de News.ro.
Preţul petrolului Brent, de referinţă la nivel internaţional, a atins pentru scurt timp peste 139 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2008.
Cotaţia nichelului a crescut cu 30%, aurul a depăşit 2.000 de dolari uncia, iar preţuş grâului a sărit la maximul din ultimii 14 ani, în timp ce cumpărătorii industriali şi comercianţii se grăbesc să se aprovizioneze cu materiile prime şi materialele afectate de întreruperile aprovizionării provocate de invazia rusă a Ucrainei.
Randamentele reale ale obligaţiunilor guvernamentale din zona euro au scăzut brusc din cauza creşterii preţurilor la energie chiar şi înainte de discuţiile privind interzicerea petrolului rusesc, provocând îngrijorarea că economiile globale sunt expuse riscului de stagflaţie, în care preţurile cresc chiar şi în condiţiile în care creşterea este constantă.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale legate de inflaţie ale Germaniei, pe termen de 10 şi 30 de ani, au scăzut cu aproximativ 0,16 puncte procentuale, atingând noi minime record de -2,531% şi -2,407%.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat duminică că SUA şi aliaţii europeni explorează interzicerea importurilor de petrol rusesc, în timp ce Casa Albă se coordonează cu comitetele Congresului pentru a merge mai departe cu interzicerea acestor importuri în SUA.
Această ştire a exercitat presiuni asupra pieţelor bursiere din SUA şi Europa şi a dus la scăderea cu 1,45% a indicele MSCI al acţiunilor din întreaga lume.
”Dacă Occidentul întrerupe majoritatea exporturilor de energie ale Rusiei, ar fi un şoc major pentru pieţele globale”, a spus economistul şef al BofA, Ethan Harris.
Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 1,04%, S&P 500 a pierdut 1,15%, iar Nasdaq Composite a scăzut cu 1,47%.
Indicele paneuropean STOXX 600 a scăzut cu 1,10%. Indicele german DAX a coborât cu 2%, CAC 40 al bursei din Paris cu 1,3%, iar FTSE 100 al bursei din Londra cu 0,4%.
Acţiunile pieţelor emergente au pierdut 3%.
Cel mai larg indice al acţiunilor din Asia-Pacific al MSCI din afara Japoniei a închis în declin cu 2,89%, în timp ce indicele Nikkei din Japonia a pierdut 2,94%.
Euro a continuat să scadă, cu 0,49%, până la 1,0872 dolari pe unitate, din cauza înrăutăţirii perspectivelor de creştere a economiei europene.
Euro s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, scăzând sub 1,0000 unităţi pentru prima dată de la începutul lui 2015. Acest lucru a determinat o intervenţie verbală rară a băncii centrale elveţiene, care şi-a repetat angajamentul de a interveni pe pieţele valutare pentru a reduce puterea francului, dacă va fi necesar.