Prea mult fast-food strică. Cei trei tineri care au făcut rețeaua de restaurante Calif își regândesc afacerea

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney

Că românii sunt pofticioși, iar consumul este în continuă creștere nu mai este loc de nicio îndoială. Însă atunci când preferințele se schimbă, proprie­tarii de restaurante trebuie să acțio­neze. De la această regulă nu face ex­cepție nici Califul.

„Toate restaurantele Calif vor deveni Con­­dimental de Calif“, dezvăluie Radu Tănase (36 de ani) o decizie pe care a luat-o încă de acum un an îm­pre­ună cu cei doi parteneri ai săi, arhitectul Bogdan Jantea (37 de ani) și economistul Alexandru Stoichițoiu (38 de ani). Un prim pas a fost făcut la jumătatea acestui an, odată cu deschiderea primei uni­tăți sub noul brand, pe Bulevardul Mără­șești, în apropiere de Camera de Comerț și Industrii a României.

La șapte ani de când au pus bazele grupului de restaurante Calif – cu o cifră de afaceri de trei milioane de euro și alte două unități în Piața Iancului și Militari – cei trei asociați au simțit nevoia unui suflu nou, venit sub forma unui rebranding. „Numele ne permite acum să avem o paletă mult mai largă de produse“, explică Radu Tănase.

Concret, Condimental de Calif vine nu doar cu un meniu mai bogat – pe lângă produsele care i-au consacrat („dil kebab“) și mâncarea gătită, antreprenorii au lansat și gama „kebun“ (care vine de la kebab bun), adică trei combinații de carne de pui, vită sau falafel, cu o bază de orez fiert la abur, humus sau cartofi și un sos –, ci și cu un design nou al restaurantelor (realizat de o echipă din Cluj-Napoca).

Fiindcă rămân un grup de restaurante de tip quick-service (cu servire rapidă), noul concept a însemnat și o optimizare a procesului de servire a clienților. Ceea ce s-a tradus în practică prin instalarea a două stații de lucru: una rapidă, pentru co­men­zile mici și cele din restaurant (sunt calculați și timpii de preparare), și o alta pentru comenzi mai mari, indiferent dacă sunt pentru a fi consumate în restaurant sau pentru acasă.

În momentul de față, mâncarea gătită (cum ar fi supa de linte) generează doar 20% din vânzări, restul fiind acoperit de zona de mâncare cu servire rapidă. Nuan­țând puțin veniturile, valoarea unui bon mediu de comandă la Condimental este 24 de lei, în timp ce în celelalte uni­tăți este în jur de 17-20 de lei. În ceea ce privește traficul, acesta este de circa 750 de persoane/zi/unitate Calif, în timp ce la Condimental este momentan mai mic, de aproximativ 350 de persoane.

SPRE MAI MARE. Valoarea investiției de până acum în procesul de rebranding se ridică la cel puțin 100.000 de euro, însă calculele nu sunt încă încheiate. Mai ales că acționarii Calif nu se vor opri aici: anul acesta mai urmează rebrandingul unității din Piața Iancului, iar anul viitor al celei din Militari. Totodată, un nou Con­dimental de Calif va fi inaugurat până pe 15 septembrie în clădirea Ame­ri­ca House din Piața Victoriei.

În plus, vor apărea și francize Condimental, cu o primă unitate în acest regim deschisă la București până la finalul anului. „E o nebunie să dai francize până nu ești copt“, spune Radu Tănase, explicând că Bucureștiul mai suportă „garantat“ încă 15 unități de tip Condimental. Geografic, deocamdată par să fie interesați de zo­na de nord a Bucureștiului.

Acordarea de francize nu este un mo­­­del neobișnuit de dezvoltare, mai ales că ma­rile lanțuri internaționale (McDonald’s, KFC etc.) au pariat de mult pe această variantă. În plus, rețeta s-a do­vedit câștigătoare și pentru câțiva antreprenori locali – vezi cazurile Salad Box și Spartan, afaceri locale care au ajuns în doar câțiva ani în top cinci cele mai mari lanțuri de restaurante cu servire rapidă din România după numărul de unități. Doar că nici dezvoltarea rapidă nu este o opțiune, fiindcă Radu Tănase se teme că s-ar putea dilua calitatea și ar putea să piardă controlul. Motiv pentru care se gândește că lanțul Con­dimental ar putea crește cu cel mult patru-cinci francize pe an.

Strategia de dezvoltare de astăzi nu ar fi fost însă posibilă fără centrul de pro­ducție, „inima“ businessului, care ocupă circa 500 de metri pătrați în cadrul Institutului de Cercetări Electrotehnice (ICPE). Cei trei asociați plănuiesc du­bla­rea acestei suprafețe. Și este logic, ți­nând cont că vor să crească și numărul de restaurante. „Am știut de la început că, fără centru de producție, nu o să putem să funcționăm.“ Nu au putut să îl facă de la început, fiindcă nu aveau decât un singur restaurant și nici nu aveau resursele necesare, însă au reușit în 2012, iar su­pra­fața sa a crescut constant.

Radu Tănase și partenerii săi se gândesc să iasă și în provincie, Clujul fiind printre primele orașe pe lista lor. Cum centrul de producție este în București, în condițiile actuale ar dura aproape o zi să livreze produsele până în vestul țării. „Dacă o marfă are valabilitate două-trei zile, deja o zi ai pierdut-o pe drum.“ În lipsa autostrăzilor, ar trebui făcut un centru de producție mai mic în apro­pierea Clujului, dar ca să dea randament ar fi nevoie de cel puțin trei unități pe care să le deservească. Investiția este mai mare și riscul, pe măsură.

Și cum s-au ambiționat să-și facă in­vestițiile doar din resurse proprii – abia au luat în calcul o linie de credit pentru a-i ajuta la dezvoltarea rețelei –, sunt atenți la fiecare sumă alocată. Cântărește greu și faptul că, în 2016, au ieșit pe minus – închiderea în 2015 a Califului din Centrul Vechi al Capitalei (prima unitate deschisă de grup în 2010) și investițiile care s-au concretizat în acest an s-au decontat astfel.

PRIETENI VECHI ȘI NOI. Centrul Vechi a fost punctul de plecare pentru restaurantele cu iz turcesc. Pentru puțină vre­me, Radu Tănase a avut un parcurs comun cu Andrei Iușut, punând bazele lanțului de restaurante cu specific tur­cesc Divan, în 2009. Prima unitate a fost deschisă chiar în inima Centrului Vechi. Drumul lor s-a des­părțit însă la scurt timp, iar Radu Tănase a creat brandul Calif împreună cu Bogdan Jantea și Alexandru Stoichițoiu.

În 2017, grupul Divan – cu afaceri de 4,3 milioane de euro anul trecut și format din trei restaurante (Divan, Meze Taverna și Kuzina) și trei fast-fooduri cu servire rapidă (Divan Express) – a fost vândut unui fond de investiții din Turcia. Între timp, Calif se rebranduiește. Însă niciunul dintre cele două lanțuri nu mai are restaurant cu mâncare inspirată din bucătăria turcească în Centrul Vechi.

De altfel, parcursul lor este similar cu cel al antreprenorilor Dragoș Petrescu și Cătălin Mahu. În 1999, cei doi deschi­deau primul restaurant al viitorului lanț La Mama. Cinci ani mai târziu, Dragoș Petrescu avea să renunțe la partea lui de acțiuni pentru a pune bazele City Grill – ajuns între timp cel mai mare lanț românesc de restaurante, cu o cifră de afaceri de apro­ximativ 30 de milioane de euro anul trecut, sub umbrela căruia sunt reunite șapte branduri: City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanul Berarilor, Hanu’ lui Manuc, Caru’ cu Bere și Pescăruș. Cătălin Mahu duce însă mai departe lanțul de restaurante La Mama, ajuns în prezent la opt unități, dintre care șase în București și două pe litoral.

Pentru Radu Tănase o eventuală pre­lua­re este încă într-un orizont îndepărtat. „Suntem prea mici. Brandul este cunoscut, dar la nivel de unități suntem mici. Acum muncim să avem unități“, mărtu­risește el. Iar trecerea din liga mică în rândul jucătorilor de top este doar un pas strategic.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Radiografie de piață” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Ca urmare a avansului economic înregistrat în ultimii ani, românii revin la obiceiurile bune de altădată: mâncatul în oraș.[/vc_column_text][vc_column_text]

• STATISTICI. Din cele 440 de companii cu active de peste un milion de euro din domeniul HoReCa din România, restaurantele sunt aproape un sfert, arată datele CITR Group. Industria generează afaceri de 1,1 miliarde de euro și profit de 78 de milioane de euro, din care restaurantele au avut un rulaj de 450 de milioane de euro și profit de 43 de milioane de euro.
• PLUSURI ȘI MINUSURI. „Este mai ușor să faci bani din restaurante, însă riscurile sunt mai ridicate, fiindcă pot apărea oricând jucători noi, în timp ce, în industria hotelieră (care domină volumul de business din acest segment, raportat la cifra de afaceri și active), profitul este mai redus, însă antreprenorul se bucură de o mai mare stabilitate a business-ului“, spune Rudolf Vizental, CEO CIT Resources, parte a CITR Group.
• STRĂINII, ÎN TOP. Pe o piață foarte fragmentată, brandurile internaționale domină segmentul de mâncare servită rapid. Acesta este însă unul „nesofisticat, astfel că interesul rețelelor dominante pe plan internațional de a intra pe piața locală nu este la un nivel ridicat“, potrivit Euromonitor.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]