Poziția financiară și economică a Ro­mâniei se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului amețitor de creștere a pre­țu­rilor

Alexandra Pele 09/05/2022 | 10:20 Financiar
Poziția financiară și economică a Ro­mâniei se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului amețitor de creștere a pre­țu­rilor

Poziția financiară și economică a Ro­mâniei se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului amețitor de creștere a pre­țu­rilor. Inflația, cursul, dobânzile, avansul economiei – toate se află într-un echi­libru periculos de fragil.

Sistemul bancar din România a avut în martie un deficit-record de lichiditate, fiind necesară o intervenție substanțială a Băncii Naționale a României (BNR) pen­tru corectarea acestuia. Poziția de li­chiditate a băncilor de la nivel local față de BNR a înregistrat un deficit de 16,5 mi­liarde de lei (stoc mediu zilnic).

Acesta a fost peste cel înregistrat în mo­mentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, în aprilie 2020, prima lună în care economia locală a fost practic închisă, lună în care deficitul de lichiditate al sis­temului bancar a fost de 14,6 miliarde de lei (stoc mediu zilnic).

Băncile au apelat la operațiunile repo ale băncii centrale, prin care BNR acordă lichiditate la dobânda-cheie de politică monetară (3% din aprilie), însă acestea au fost insuficiente, sistemul bancar fiind nevoit să împrumute sume considerabile și prin intermediul facilității de cre­di­tare a băncii centrale (Lombard), unde dobânda este mai mare (4%).

Specialiștii Băncii Comerciale Române (BCR) au atras atenția că deficitul de li­chi­ditate din martie a fost și o consecință a stabilității de care s-a bucurat leul, într-o perioadă în care monedele din regiune au avut parte de o volatilitate cres­cută. „Stabilitatea leului din luna martie în perioadele de stres ridicat pe piețe, din cauza războiului din Ucraina, a avut astfel un cost reprezentat de presiunea pe lichi­ditatea în lei și creșterea dobânzilor pe ter­men scurt“, a comentat Ciprian Das­călu, economist-șef al BCR, într-o notă tran­s­misă investitorilor.

Aici (nu) sunt lei

Conform datelor oficiale, rezervele valutare ale României au scăzut cu 1,7 miliarde de euro în martie. Analiștii au raportat intervenții însemnate ale BNR pe piața valutară pentru men­ți­ne­rea stabilității cursului. Pentru a sprijini mo­neda națională, BNR vinde euro și cum­pără lei. Preocuparea băncii centrale față de nivelul leului este le­gată de presiunile inflaționiste foarte mari. Având în vedere nivelul ridicat al importurilor și al deficitului de cont curent, pre­țurile sunt extrem de susceptibile la evo­luția cursului.

„Leul a devenit moneda cu cele mai bune performanțe din Europa Centrală și de Est (ECE), de la începutul războiului din Ucraina. BNR menține un control strict asupra leului, având în vedere transferul foarte ridicat al cursului de schimb asupra inflației și impactul negativ potențial al acestuia asupra încrederii consumatori­lor“, punctează și economiștii Erste, într-o analiză dedicată regiunii.

De cealaltă parte a acestor tranzacții, respectiv vânzătorii de lei și cumpărătorii de euro, ar putea fi investitori străini care își lichidează pozițiile de la nivel local. Cele mai recente date ale Ministerului Finan­țelor arată că expunerea non-rezidenților pe titluri de stat emise pe piața internă a scăzut în februarie la 15,8%. Este cel mai redus nivel din 2012, când România abia reintra pe harta investitorilor străini, pe fon­dul crizei din 2009, când a fost nevoită să apeleze la finanțare de la Fondul Mone­tar Internațional (FMI).

Ieșirea acestor investitori din titlurile emise pe piața internă pune o presiune în plus pe stat, mai ales că sistemul bancar, care de­ține deja peste jumătate din obliga­țiu­nile emise la nivel local, are cea mai ridi­cată expunere din UE pe datoria publică a Ro­mâniei. Presiunea se traduce în acest caz printr-o creștere a dobânzilor, în con­di­țiile în care România are deja cele mai mari costuri de finanțare din regiune.

În martie, dobânda medie la obligațiu­nile de referință pe zece ani să­rise la 6,2%, de peste patru ori mai mare de­cât media UE. Singura țară care se apro­pie de acest nivel este Ungaria, ale cărei costuri medii de împrumut au rămas totuși sub pragul de 6% în martie, potrivit datelor Eurostat.

BNR a încercat să reducă din această presiune prin achiziția de titluri de stat de pe piața secundară. Banca Națională a cum­părat în martie titluri de stat de 367,3 milioane de lei, după o pauză de aproape un an. Stocul de datorie publică din bilan­țu­rile băncii centrale se apropie astfel de șase miliarde de lei.

Efecte de runda a doua

Achiziția de titluri de stat de pe piața secundară a făcut parte din măsurile luate în premieră de băn­cile centrale din regiune, în contextul izbucnirii pandemiei de COVID-19, o mă­sură de relaxare monetară ce fusese apli­cată până acum doar de marile bănci centrale ale lumii, cum ar fi Rezerva Federală din SUA și Banca Centrală Europeană din Zona Euro.

În pofida utilizării tuturor instrumentelor din arsenal, inflația continuă să ridice mari probleme. În martie a depășit pragul de 10%, după o creștere de aproape două puncte procentuale față de luna anteri­oară. Și, după cum observa și consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, creșterea din martie nu a mai venit din energie, ci din efectele de runda a doua, respectiv impactul prețurilor din energie asupra altor categorii de bunuri și servicii.

„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic, au pierdut întâietatea ca factori producători de inflație mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul doi, și a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare“, a explicat Vasilescu. El a adăugat că aceste efecte de runda a doua au fost cele care au stat în spatele deciziei BNR de a majora dobânda-cheie de politică mone­tară cu 50 de puncte de bază la începutul lunii aprilie.

Un alt aspect îngrijorător al evoluției in­flației este faptul că trecerea la procentul „de două cifre“ s-a produs mai repede de­cât estimau specialiștii, care se așteptau ca aceasta să aibă loc în aprilie, odată cu ex­pi­rarea măsurilor guvernamentale de spri­jinire a plății facturilor la energie.

Creștere în scădere

În contextul în care războiul din Ucraina amenință să majoreze și mai mult facturile la energie, dar și la alte produse, din cauza blocajelor de pe lanțurile de aprovizionare generate de sancțiuni, prognozele privind evoluția in­flației sunt tot mai incerte. Iar această incertitudine este valabilă și în ceea ce pri­vește evoluția economiei în ansamblu.

Cei mai mulți economiști și-au revizuit în scădere proiecțiile legate de creșterea produsului intern brut (PIB) din acest an. 2022 ar fi trebuit să marcheze o consolidare a revenirii din pandemia de COVID-19, însă noile prognoze indică un avans mo­dest al activității economice.

Recent, Banca Mondială a operat o co­recție însemnată a prognozei de creștere economică a României, la 1,9% din PIB, de la 4,6% – estimarea anterioară. Mai mult, specialiștii internaționali au avertizat că pre­lungirea războiului din Ucraina riscă să transforme creșterea în scădere, în pofida faptului că economia locală este mai puțin expusă efectelor directe ale conflictului militar.

Inflația ridicată și corecția în jos a creș­terii economice au dus la apariția temeri­lor privind materializarea unui fenomen de stagflație la nivel local. Șomajul, care se men­ține sub 6% de ceva timp, este singurul indicator care oferă speranțe că nu ne îndreptăm, cel puțin deocamdată, spre vre­muri dificile.

Proiecții 2022

După o revenire solidă în 2021, perspectivele de creștere ale economiei românești pentru acest an sunt tot mai pesimiste.

  • Curs. Specialiștii se aș­teaptă ca presiunile asupra cursului valutar să se men­țină la un nivel ridicat, în special din cauza presiunilor asupra con­tului curent al balanței de plăți. În primele două luni, România a înre­gistrat un deficit de 2,25 miliarde de euro, față de 1,44 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
  • Inflație. În privința prețurilor, economiștii se așteaptă la o inflație medie anuală de două cifre în 2022, peste avansul sala­riilor, ceea ce va afecta puterea de cumpărare și consumul gospodăriilor, principalul motor de creștere economică a României.
  • Contracție. Econo­miștii nu exclud o intrare a Româ­niei în recesiune teh­nică în primul trimestru din acest an. Produsul intern brut a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru din 2021, iar războiul și inflația ar putea genera o contracție econo­mică și în primele trei luni din 2022. În privința în­tre­gului an, majoritatea prog­­nozelor actualizate în pri­vința creșterii economice gravitează între 2% și 3% din produsul intern brut.

Acest articol a apărut în numărul 138 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.