Povestea unui fotomodel din pixeli, Lil Miquela, care a „pozat” pentru case de modă celebre și multe alte ciudățenii

NewMoney 18/04/2019 | 11:02 Digital
Povestea unui fotomodel din pixeli, Lil Miquela, care a „pozat” pentru case de modă celebre și multe alte ciudățenii

Autor: Romulus Deac

 

O nouă generație de influencer-i digitali e pe cale să se joace cu mințile noastre. Și nu prea avem ce face.

Acest articol a apărut în numărul 63 (15 – 28 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Pe la mijlocul lui aprilie 2018, o susți­nă­toare declarată a președintelui american Donald Trump, cunoscută în doi punct zero drept Bermuda, făcea vâlvă în media de pretutindeni cu anunțul că a spart și a pus stăpânire pe contul de Instagram al Mi­quelei Sousa aka Lil Miquela, 19 ani, un fotomodel și influencer american de ori­gini braziliene cu peste un milion și ju­mă­tate de urmăritori. O mare dramoletă dem­nă de toată atenția, nu? Numai că știrea ini­țială are și o continuare. Bermuda a mai avertizat că îi va reda controlul contului abia când Miquela va dezvălui lumii întregi adevărul despre ea. Iar adevărul gol-goluț clamat de Bermuda ar fi acela că Miquela nu e o ființă umană. După cum nici Bermuda nu e.

APARENȚELE CARE CONTEAZĂ. Pentru a evita o eventuală confuzie între tehnospecii, Lil Miquela nu e o entitate virtuală animată de inteligență artificială. Nu e nici mă­car un robot sau un chatbot. E nici mai mult, nici mai puțin decât o imagine generată de un computer (CGI). Lansat în apri­lie 2016, contul său de Instagram a fost o sursă continuă de fascinație, dar, cel puțin în primii săi doi ani de existență, nimeni nu a putut spune cu certitudine cine sau ce se află în spatele său.

Campania declanșată de Bermuda (tot o creație CGI) a lămurit cel puțin o parte a misterului, făcând legătura între Miquela și Brud, un startup din Los Angeles specia­lizat în robotică, inteligență artificială și apli­cabilitatea acestora în businessurile media. Când misterul a încetat să mai fie un mister, Miquela a anunțat că renunță să mai lucreze cu managerii ei de la Brud. Evi­dent, nu a făcut-o. Nici nu avea cum.

Întreaga saga rămâne însă o perfor­manță de maestru în arta spectacolului mediatic postmodern, pentru că Miquela nu e doar un exercițiu abil de publicitate, ci are și un potențial serios de a face bani. La fel de serioși. Până acum, a încheiat un parteneriat cu Prada pentru a promova pe Instagram și pe Giphy colecția de toamnă 2018, a „pozat“ pentru Diesel și Monocler și a lansat un single.

La un moment dat, scria pe contul său că nu a fost niciodată plătită pentru a pur­ta hainele în care apare îmbrăcată în postările sale, dar că lucrurile s-ar putea schimba în orice moment. Dar până să se ajungă (și) acolo, Brud a atras la începutul acestui an o finanțare între 20 și 30 de mili­oane de dolari, finanțare ce a crescut la cel puțin 125 de milioane de dolari valoarea de piață a companiei.

În același timp, diverse companii nou-înființate și susținute de fonduri de inves­tiții, cum ar fi Shadows, SuperPlastic sau Toonstar, dezvoltă la rândul lor personaje virtuale pe care se pregătesc să le lanseze fie prin canale media precum Snap sau Instagram, fie prin platforme proprii.

Viitorul va fi al entităților virtuale cu in­teligență artificială, crede Danika Laszuk, unul dintre directorii incubatorului de afa­ceri aflat sub tutela Betaworks, companie care vrea să investească două milioane de dolari în zece startup-uri ce dezvoltă teh­no­logii cu ajutorul cărora s-ar putea crea o ge­­nerație nouă, superioară, de influencer-i digitali. Laszuk vede un viitor (apropiat) în care creatorii digitali sunt complet inde­pen­­denți de orice implicare umană. Conți­nutul ar fi generat integral de calculatoare, de la imaginile propriu-zise la textele care le însoțesc, în vreme ce tehnologiile de în­vățare automată le-ar permite apoi avastarurilor – termen deja adoptat și rezultat din combinația dintre „avatar“ și „star“ – să in­teracționeze cu urmăritorii lor de pe con­­turile de social media.

VERIGA CEA MAI SLABĂ. Ideea nu e cu totul nouă, dar până acum nu a fost imple­mentată cu succes. Cel puțin, nu unul de dorit. Microsoft, de exemplu, a lansat în 2016 un chatbot numit Tay, o replică AI a unei adolescente care a început un schimb de mesaje pe Twitter cu utilizatorii de vâr­sta sa. „Tay este un proiect de învăţare con­ceput pentru interacțiunea cu oamenii. Cu cât veți vorbi mai mult cu ea, cu atât ea va deveni mai inteligentă, învățând din acele experiențe personalizate. În timp ce în­vață, unele dintre răspunsurile sale pot fi inadecvate și indică tipul de interacțiune pe care unii utilizatori îl au cu ea“, explica atunci un purtător de cuvânt al companiei Microsoft. Rezultatul?

După doar opt ore și 96.000 de mesaje, Tay s-a transformat dintr-o admiratoare a oa­menilor – „acești oameni sunt super cool!“ – într-o „nazistă totală“, agasându-i pe internauți cu fotografii cu Adolf Hitler și făcând apologia regimurilor totalitare și a supremației rasei albei. Tay a fost dezac­tivat(ă) după mai puțin de 24 de ore, dar a revenit online după câteva zile de pauză. Însă nici de data asta lucrurile nu au stat cu mult mai bine, iar provocarea progra­mării unor relații sănătoase om-bot ră­mâne unul dintre marile hopuri obligatorii de trecut în drumul către confirmarea mo­de­lului influencer-ului digital autonom. Un altul ar fi crearea unor influencer-i capabili să fie activi pe (cât) mai multe rețele populare. Lil Miquela e vedetă pe Instagram, dar nu e suficient – nu când există Snapchat, YouTube, Facebook, Twitch, TikTok și o mulțime de alte platforme sociale.

Vor reuși însă aceștia să creeze și o legă­tură emoțională cu urmăritorii lor? – se întreabă unii observatori. La sfârșitul lui 2011, Converse a lansat o linie de încălță­minte realizată și promovată în colaborare cu trupa Gorillaz – ai cărei membri au ră­mas mult timp ascunși în spatele unor per­sonaje de desene animate –, mizând tocmai pe atașamentul emoțional al fanilor.

Împreună cu aceeași Gorillaz, Deutsche Telekom a lansat The Lenz, o aplicație AR (realitate augmentată) menită să-i facă pe tinerii utilizatori să se îndrăgostească de culoarea operatorului, magenta. Din perspectiva utilizatorului, procesul e cât se poate de banal: odată îndreptată camera telefonului spre orice suprafață magenta, aplicația o transformă într-un ecran pe care e proiectat conținut video original Go­rillaz. Într-un clip de prezentare a apli­ca­ției The Lenz, creatorii acesteia spun că ar fi fost folosită de peste 418 milioane de ori.

În afara rețelei Instagram, Lil Miquela e o susținătoare declarată a comunității LGBTQ+, se implică în mișcări sociale gen Black Lives Matter și pare să fi găsit o cale prin care să lege conexiuni personale rele­vante cu urmăritorii săi, demonstrând astfel că e mai puțin important dacă influen­cer-ul e robot, virtual sau uman, cât timp angajamentul e real și legitim.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.