Povestea tinerei de 29 de ani care a reușit să ducă mai departe o tradiție de familie a producției vinului începută în 1924

Avem o afacere de familie, o tradiție de producție a vinului veche de 95 de ani, un tată și o fiică și peste 17 hectare de viță-de-vie. Așa arată în câteva rânduri businessul familiei Vlădoi din Siminoc, Constanța. Dar povestea din spatele său este plină de savoare și are și ceva tărie. 

Acest articol a apărut în numărul 64 (29 aprilie – 12 mai 2019) al revistei NewMoney

Matei Datcu, proprietarul Pescăriei lui Matei de la Agigea, îi cere ospătăriței o sticlă de vin demisec. Se răzgândește în două secunde. „Nu-mi mai da demisecul. Dă-mi o sticlă de vin sec de la fata aia de la Siminoc“, spune el, arătând către o sticlă elegantă pe a cărei etichetă scrie „Anca Maria“. Toarnă vinul în pahare și ne urmărește reacțiile. Confirmăm cã vinul este bun și detaliile se leagă de la sine. „Vinul ăsta este făcut de o fată de nici 30 de ani din Siminoc, de lângă Murfatlar“, povestește el, adăugând că a listat vinul în restaurant după insistențele An­căi Maria Vlădoi, cea care a dat nu doar numele, ci și aroma vinului pe care ni l-a turnat în pahare.

Așa se face că am plecat la Siminoc, un sat dobrogean aflat la marginea orașului Murfatlar, pe drumul comunal care merge către Autostrada Soarelui. În centrul satului se află un butoi imens, iar dacă o iei pe drumul îngust de lângă el, ajungi direct la crama familiei Vlădoi.

TATĂL ȘI FIICA. La numai 29 de ani, Anca Maria produce propria marcă de vin, după rețetă proprie. Tatăl ei, Ion Vlădoi (54 de ani), are și el rețeta lui. Toate vinu­rile provin din soiuri de struguri produse în aceeași vie, pe domeniile Vlădoi, însă tehnicile sunt diferite.

„Față de tatăl meu, eu îmi opresc vinu­rile din fermentație cu două-trei zile înainte“, dezvăluie Anca Maria Vlădoi tehnica sa. Spune că această metodă dă aromă și un gust fructat vinului. Nu este rău nici vinul lui Ion Vlădoi, care stă până la finalul procesului de fermentație, rezul­tând un vin mai complex, pentru cunos­cători. Vinul Anca Maria, în schimb, se adre­sează segmentului mai tânăr, care pre­feră vinurile seci, dar mai aromate.

„Concurența“ dintre tată și fiică a început în urmă cu zece ani, odată cu mo­der­nizarea cramei și cu derularea unui proiect european de 700.000 de euro care a vizat inclusiv achiziția de utilaje performante, cisterne pentru producția vinului și chiar o instalație de irigare prin picurare pentru vie. Era momentul în care Anca Maria Vlădoi începuse studiile la Fa­cultatea de Științe Agricole de la Con-stanța, cu specializarea Horticultură. La începutul facultății, știa deja cum este să lucrezi în vie, însă tainele producției de vin le-a dobândit mai târziu.

„Sincer, nu m-am văzut făcând vin până când nu am urmat un curs de degustător autorizat prin 2013-2014“, mărturisește Anca Maria Vlădoi. Iar 2014 a fost și momentul în care a luat naștere vinul care îi poartă numele, lansat un an mai târziu pe piață. Nu a ținut doar la aromă, ci și la as­pect. A cumpărat sticle mai frumoase din Franța și dopuri din Portugalia și din Olanda. „Diferența era că sticlele mele costau un euro, și ale tatălui meu – un leu“, spune tânăra antreprenoare.

Odată cu schimbarea de viziune, aface­rile familiei Vlădoi au început să crească. În 2015 și 2016, Domeniile Vlădoi aveau o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro. În 2017, veniturile au ajuns la peste 200.000 de euro, estimând o creștere la 400.000 de euro pentru anul trecut. Un ritm de creștere pe care speră să îl men­țină și în 2019, chiar dacă afacerea a trecut recent printr-un proces de rebranding, din Domeniile Vlădoi în Familia Vlădoi, schimbare ce înseamnă și etichete cu o gra­fică nouă, realizate de un designer din Cluj-Napoca.

TRADIȚIE DE FAMILIE. Ion Vlădoi a în­vățat să facă vin încă de la vârsta de 14 ani, de la bunicul său, iar familia sa are o tradiție de aproape un secol în domeniu. Primul butuc de vie al familiei a fost pus în 1924 de bunicul său, Niculae. Originar din zona Olteniei, de la Drăgășani, Niculae Vlădoi, veteran din Primul Război Mondial, a ajuns la Siminoc odată cu acțiunea de populare a Dobrogei. Familia sa a pri­mit atunci pe dealurile Murfatlarului 20 de hectare de pământ.

Odată împroprietărit, Niculae Vlădoi și alți olteni care au primit pământ alături de el au pus vatra satului Siminoc și au plantat soiuri de vie din zona Olteniei. „Au dat denumirea satului după floarea de siminoc care se găsea destul de des pe izlaz“, spune Anca Maria Vlădoi. Așa se face că principala ocupație a oltenilor ve­niți la Siminoc a fost viticultura, cel puțin până în a doua jumătate a anilor ’40, când pământurile le-au fost confiscate de co­muniști.

Chiar și așa, Niculae Vlădoi nu a re­nunțat la producția de vin, familia lucrând în plină epocă a colectivizării aproape patru hectare de vie. „Bunicul, oltean mai șmecher, a luat locuri ajutătoare pentru fete, a luat și pentru feciori“, adaugă Ion Vlădoi, care își amintește că strugurii erau colectați de la toți membrii familiei și aduși acasă la tatăl său, unde se făcea vinul.

În 1990, Ion Vlădoi a redobândit cele 20 de hectare de vie deținute de familia sa înainte de cooperativizare, iar vinul l-a pro­dus mult timp după metode tra­di­ționale. „Din 1990 până în 2009, tatăl meu vinifica modest, fără fermentare con­tro­lată, cu utilaje rudimentare“, explică Anca Maria Vlădoi.

MODELUL FRANCEZ. Economist de profesie, Ion Vlădoi a cochetat și cu mediul politic. A fost viceprimar la Murfatlar în perioadele 2000-2003 și 2008-2009. Nu a avut însă chimie cu politica și a rămas în vie. În 2007, a luat decizia să întinerească via, cumpărând și soiuri noi din Franța și din Italia. A fost unul dintre primii pași spre un nou model de business, cu care a avut ocazia să se familiarizeze timp de doi ani în Franța, pe Valea Loarei. „Acolo am văzut eu, prin 2005-2006, că se pot face vinuri premium și pe crame mici“, spune Ion Vlădoi, recunoscând că până atunci asocia vinurile premium doar cu marile exploatații.

Și-a schimbat total concepția după ce a văzut fermieri care îmbuteliau vin premium de pe exploatații de până în trei hectare. Până în acel moment, la Siminoc vindea doar vin vărsat, iar experiența din Franța l-a făcut să-și schimbe total strategia, mizând totul pe calitate. „Mi-am dat seama că nu ne putem bate cu cei mari pe cantitate, ci doar pe calitate“, explică fermierul.

Așa a ajuns să limiteze producția la doar 7-8 tone la hectar, de la circa 15-20 de tone la hectar, tocmai pentru a obține un strugure superior atât din punctul de vedere al aromei, cât și al cantității de za­hãr, lucru care contează foarte mult la fer­mentarea vinului. Treptat, microbul pro­­ducerii vinului a trecut și la fiica sa, care și-a luat în serios atât statutul de fermier, cât și pe cel de vânzător de vinuri. „Pre­ferăm să ne prezentăm singuri vinu­rile, să facem noi degustările“, comple­tează Anca Maria Vlădoi, care spune că nu o deran­jează să meargă din restaurant în restaurant, cu vinurile pe care le produc, atât ea personal, cât și tatăl ei. Are deja oameni de vânzări în București și Cluj, iar în zona Galați-Brăila lucrează de mai mult timp cu un colaborator.

Familia are și alte linii de business – un restaurant și două magazine mixte, în Murfatlar și în Siminoc –, conduse de Eugenia, soția lui Ion Vlădoi. Crama familiei Vlădoi este înscrisă în circuitele turismu­lui viticol din Dobrogea, iar cea mai mare parte a businessului din domeniul viticol este susținută de vânzările către restaurante și magazine specializate în distri­buția de vinuri.

Acest material a fost documentat la Siminoc, județul Constanța.

Cifrele din vie

Piața vinului era estimată anul trecut la circa 385 de milioane de euro, pe fondul creșterii consumului și al investițiilor făcute de viticultori.

• Consum. În România se consumă 20 de litri per capita pe an, față de o medie de peste 40 de litri în Franța. Cel mai mare consum de vin este la Vatican, peste 54 de litri de vin per capita.
• Preferințe. Pe piața vinului din România, principalul criteriu este culoarea și aroma vinurilor. Din vinurile consumate anual, 60% sunt albe, 30% sunt roșii, iar 10% − rosé.
• Profil. Consumatorii de vin sunt în mare parte bărbați cu vârsta de peste 35 de ani și cu venituri peste medie. Cel mai mare segment al consumatorilor bea vin de mai mult de zece ori pe lună.
• Calitate. Circa 43% din români preferă vinuri de calitate medie, cu prețuri între 26 și 50 de lei, 20% cumpără vinuri de calitate mai slabă, cu prețuri între 16 și 25 de lei, iar 17% preferă vinurile premium, care costă peste 51 de lei sticla.
• Statistică. Liderul pieței de vin din România este Jidvei, cu o cotă de 8,8%, urmat de Cotnari, cu 8,1%, și de Cramele Recaș, cu 7%.
• Dimensiuni. La nivel mondial, suprafața totală cultivată cu viță-de-vie ajungea în urmă cu doi ani la circa 7,6 milioane de hec­tare. În România, erau cultivate cu viță-de-vie circa 191.000 de hectare.
• Lideri. Cei mai mari exportatori de vin din lume sunt Spania, Italia și Franța, țări care acoperă 54,6% din volumul total al pieței mondiale, adică 58,9 milioane de hectolitri.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney