Povestea tânărului antreprenor ieșean care lucrează peste 80 de hectare de vie și produce 200.000 de litri de vin pe an

Florel Manu 28/12/2020 | 11:13 Oameni
Povestea tânărului antreprenor ieșean care lucrează peste 80 de hectare de vie și produce 200.000 de litri de vin pe an

Pentru producătorii de vin, 2020 a venit cu două mari provocări: vremea sece­toasă, care a făcut ca producția să fie mai mică, și pandemia de COVID-19, care a făcut prăpăd în zona restaurantelor. Cu toate acestea, unii viticultori cred că o even­tuală criză poate fi evitată prin investiții.

Cu 3,6 milioane de hectolitri, producția de vin a României a scăzut cu 7% față de anul trecut, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). A fost un an secetos, spun viticultorii, adăugând că vinul este însă de calitate bună. „Au scăzut producțiile, dar strugurii au fost să­nă­­toși“, spune Florin Stegariu (28 de ani), proprietarul cramei Strunga, din județul Iași, adăugând că are certitudinea că vinu­rile din acest an au mari șanse să fie mult peste cele din anii trecuți, din punct de ve­dere calitativ.

Tot despre producție mică și de calitate vorbește un alt proprietar de vie din jude­țul Iași, Marian Olteanu (33 de ani), de la crama Gramma, din localitatea Vișani. „Fiind secetă, riscul de grindină, de mană și de făi­nare a fost mai mic“, spune Olteanu, care precizează că, în acest context, bobul de strugure de anul acesta a fost de foarte bună calitate.

Strategii de criză

Revenind pe dealu­rile de la Strunga, unde, la jumătatea lui noiembrie, Florin Stegariu era în vie și supraveghea arăturile de toamnă, antreprenorul recunoaște că 2020 a fost un an atipic pentru proprietarii de crame. „Noi aveam 80% expunere pe zona HoReCa, iar mulți colaboratori ai noștri au fost nevoiți să închidă“, spune acesta. În ceea ce îl privește, s-a repliat repede și a căutat să meargă pe noi canale de vânzare. Unul dintre acestea a fost mediul online, dar și-a orientat atenția și către zona de retail, vinu­rile de la Strunga fiind listate acum în ma­ga­zi­nele rețelei Carrefour. Admite că au fost discuții mai vechi pe această temă, însă situația creată de pandemie a grăbit intrarea în marile centre comerciale.

Până anul acesta, producția de la Strunga a fost de 100.000 de litri de vin pe an, asi­gu­rată de o vie de 41,6 hectare, plantate în 2013, când Florin Stegariu a decis să intre în industria vinului. Anul acesta, alte 45 de hectare de vie tânără au intrat pe rod, astfel că producția s-a dublat.

Însă, odată cu această creștere, se vede nevoit să facă noi investiții, iar în acest sens se gândește să achiziționeze o linie de producție mai mare, cu o capacitate de peste 100 de sticle pe oră. Totodată, inten­țio­nează să deruleze un proiect european prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a cumpăra și mai mulți bariculi pentru depozitarea vinului.

Pe acest fond, se gândește deja inclusiv la ieșirea la export cu vinurile de la Strunga. „Am avut niște discuții cu parteneri chinezi pe vinul roșu“, recunoaște antreprenorul. Numai că acestea au rămas în aer. Florin Stegariu trebuia să participe în septembrie la un târg de vinuri în China, dar pandemia a schimbat regulile jocului, iar antreprenorul crede acum că negocierile nu se vor putea relua prea curând.

Agricultor de mic

Florin Stegariu a terminat Facultatea de Drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, însă nu a profesat niciodată. Familia sa deține Agro­­com Strunga, companie care anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 2,6 mi­lioane de euro. Compania a fost înfiin­țată în 2001, de tatăl lui Florin Stegariu, după privatizarea vechii Întreprinderi Agri­cole de Stat (IAS) din Strunga. În momentul de față, familia Stegariu lucrează mai multe mii de hectare cultivate cu cereale și rapiță, având investiții și în livezi.

Primul contact al lui Florin Stegariu cu agricultura a avut loc în livada de cireși a familiei. „Când eram prin clasa a cincea sau a șasea și eram în vacanța de vară, stă­­team la pontat în livadă“, spune antreprenorul. Și acum, chiar dacă locuiește în Iași, în timpul campaniilor agricole se mută la ferma de la Strunga pentru a suprave­ghea lucrările. Însă pasiunea sa este via.

„M-am orientat către vie și vin din pasiune. Nu am privit-o inițial ca o oportunitate de business“, mărturisește Stegariu, povestind că și bunicul, și străbunicul său au fost viticultori, având 10-15 hectare de vie în Românești, lângă Iași. În 2013, când a decis să pună primul butuc de vie, era în al doilea an de facultate. Prima producție a avut-o în 2017, iar cu vinurile a ieșit pe piață în 2018. Spune că nu era pregătit să vinifice în 2017, dar, pentru că strugurii erau foarte sănătoși, a decis să se mobili­zeze și să ridice crama în timp-record. „A fost o nebunie. Am terminat crama cu doar câteva zile înainte de a începe campania de recoltare“, rememorează el.

Drumul vinului

Tot atunci, a fost nevoit să meargă în străinătate și să caute utilajele pentru a putea începe vinificarea. Era obișnuit să colinde prin Europa, pentru că în perioada 2014-2016 a vizitat mai multe crame din Franța, Italia și Spania. A mers inclusiv pe la peste 40 de crame din România, în turneele sale de documentare. „În Franța, am înțeles că poți să faci vi­nuri de calitate dacă ai o dotare tehno­logică la zi“, detaliază Florin Stegariu.

Acum, pe lângă investițiile din vie și de mă­rire a capacității de producție și de stocare, ia în calcul dezvoltarea pe segmentul turismului viticol, mai ales că înainte de pan­demie a organizat evenimente gastronomice în vie. Cazarea turiștilor este asi­gu­rată la cas­telul de la Miclăușeni – deți­nut de Mitropolia Moldovei și Bucovinei –, aflat la doar câ­țiva kilometri de crama sa. Construit între 1880 și 1904 de Gheorghe Sturza, castelul este unul dintre cele mai căutate obiective turistice din zona Ro­ma­nului, iar Stegariu a dezvoltat deja mai multe proiecte alături de Mitro­polie.

Ideea de turism viticol nu este o noutate în zona Iașiului. La crama Gramma, de exemplu, Marian Olteanu a demarat deja un proiect de montare a zece căsuțe mo­du­­lare, pentru a găzdui turiști. Prima că­suță va fi terminată până la sfârșitul anului. „Încă de acum, avem cereri de la marile corporații care vor să-și trimită angajații să lucreze din vie“, spune Marian Olteanu.

Tot el precizează că, în contextul pande­miei de COVID-19, este prudent și că, deo­cam­dată, nu va da curs acestor solicitări. Spune însă că investește în capacități de cazare pentru că, din acest an, numărul de cereri pentru turismul viticol a crescut, cramele din toată țara fiind căutate pentru degustări și relaxare.

La Strunga, în schimb, Florin Stegariu se va concentra pe colaborarea cu proprietarii castelului de la Miclăușeni și spune că, odată cu rezolvarea problemelor de dis­tan­țare impuse de pandemie, va relua eve­ni­mentele gastronomice din vie, unde in­ten­ționează să cheme chefi renumiți pentru a găti în perioada de recoltare și a face cât mai multe degustări. Și spune că anul viitor va încerca să se concentreze pe astfel de evenimente, care să includă și tururi de vizitare a obiectivelor turistice din zonă, iar apoi să se încheie cu o degustare și o masă pe cinste în vie. Numai să-i per­mită și vremurile.

Acest material a fost documentat la Strunga, județul Iași.

Cine, ce, cât

2020 va fi al doilea an consecutiv în care producţia mondială de vin va fi sub media multianuală, după ce în 2018 a urcat la un nivel-record de 294 de milioane de hectolitri, se arată într-un raport recent al OIV.

  • A 13-A. În 2019, România a ocupat locul al 13-lea în topul celor mai mari producători de vin la nivel mondial,
  • fiind devansată de țări precum China, Portugalia sau Rusia.
  • GLOBAL. Producția mondială de vin pentru 2020 este estimată la un total între 253,9 și 262,2 milioane de hectolitri. Potrivit OIV, producțiile scăzute nu sunt influențate direct de COVID-19.
  • UE. La nivelul Uniunii Europene, volumul producției de vin din acest an este estimat la 159 de milioane de hectolitri.
  • PODIUM. Circa 49% din producția mondială de vin și 81% din cea a Uniunii Europene este asigurată de Italia, Franța și Spania.

Acest articol a aparut în numărul 105 al revistei NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.