Povestea de film a antreprenorului care montează fațadele clădirilor construite de cei mai mari dezvoltatori imobiliari locali

Piața imobiliară nu dă semne de obo­seală, nici în zona de rezidențial, nici în cea de birouri. Asta îi face pe constructori să uite de problemele pe care le-au avut în criză, dar abordarea pe care o au acum este mai matură, mai ales printre cei care s-au văzut nevoiți să o ia de la zero. 

 Acest articol a apărut în numărul 66 (27 mai – 9 iunie 2019) al revistei NewMoney

În ansamblul rezidențial Cloud 9 de pe șoseaua Pipera din București se lucrează la turație maximă. „Am intrat în șantier de două săptămâni și avem două blocuri în care am ajuns la etajul 5“, spune Ștefan Manea (65 de ani), fondatorul grupului de firme MKS Montaje Speciale, responsabil de realizarea fațadelor clădirilor. Relativ recent, compania a încheiat lucrările la dezvoltări ca The Bridge 1, dezvoltat de Forte Partners, sau la ansamblul Timpuri Noi, din portofoliul Vastint România, divizia de imo­biliare a grupului Ikea.

MKS a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro și cu un profit de circa 260.000 de euro. Ritmul alert în care se construiește, în special în București, se reflectă în mod direct în veni­turile companiei din primele luni ale acestui an – până în acest moment, Ștefan Manea a semnat deja contracte de peste 4 milioane de euro și mai are în stadiu de negocieri și alte posibile lucrări.

Este una dintre cele mai bune perioade ale companiei din ultimii 25 de ani, timp în care a trecut inclusiv prin câteva situații-limită. De altfel, după criza imobiliară din urmă cu un deceniu, Manea s-a (re)orientat către montajul de fațade ventilate și pereți-cortină pentru principalele dezvol­tări imobiliare.

Blestemul aluminiului. Povestea de antreprenor a lui Ștefan Manea a început în 1994, odată cu fondarea grupului de firme MKS Montaje Speciale, la Slatina. A început cu producție de termopane de aluminiu și pereți-cortine, și a conti­nuat inclusiv cu aliaje de aluminiu. „Am profitat că în Slatina era Institutul de Cercetare pentru Materiale Neferoase, unde erau deja cerce­tă­tori și ingineri pe care i-am adus în fir­mă“, explică antreprenorul.

În paralel, s-a orientat către montajul de fațade ventilate pentru clădiri. Și cum în Slatina nu era cine știe ce fervoare imo­bi­liară, a ajuns să facă lucrări pentru companii din Sibiu și Oradea, dar a finalizat și fa­țadele pentru hoteluri din Cluj, Sinaia și Breaza. Cea mai mare activitate o avea în zona de producție de profile de aluminiu și livra produse către Tractorul Brașov, Autocamioane Brașov, Mefin Sinaia și Hidrojet Breaza. În plus, exporta aliaje de alu­miniu în Italia și în Turcia.

Lucrurile au mers bine până în 1997, când s-a produs căderea burselor din Asia, iar prețul aluminiului s-a prăbușit. „Prețul a scăzut de la 1.650 de dolari la 850 de do­lari pe tonă“, precizează Ștefan Manea, care spune că mai nimeni nu mai cumpăra și nu mai vindea aluminiu în acel moment.

Crizei asiatice i s-au suprapus problemele din industria românească. Autocamioane și Tractorul Brașov au intrat în faliment, iar livrările către alte companii de stat au fost sistate și ele, tot în urma unor insolvențe. Astfel, grupul MKS a pierdut brusc șase milioane de dolari.

A urmat o perioadă de supraviețuire, până în 2002, când a relocat activitatea companiei la București, unde a început modest, cu producție de tâmplărie de aluminiu și pereți-cortină, orientându-se apoi și către zona de montaje de fațade pentru diverse construcții.

Punct și de la capăt. Începutul anilor 2000 a fost unul bun pentru piața imobi­liară. Ștefan Manea a obținut mai multe con­tracte de montaj pentru fațade în an­sambluri rezidențiale și a început să acopere din pierderile companiei. Tot în acea perioadă, a semnat un contract cu fabrica Rio Bucovina, de la Vatra Dornei, contro­lată de omul de afaceri Omar Hayssam. Avea să fie însă o nouă afacere păguboasă, din care a rămas cu o pierdere de aproximativ 300.000 de euro, reprezentând facturi neachitate.

În 2009, a venit și criza imobiliară. Mai mulți dezvoltatori și antreprenori pentru care lucra au intrat în insolvență sau au dat faliment. Rezultatul: o nouă pierdere, de circa 2,5 milioane de euro. După 2009, lucrările în zona de construcții au scăzut simțitor, iar personalul calificat a început să migreze către țări din Uniunea Euro­peană. „Din 80 de salariați am rămas cu 5“, menționează antreprenorul.

Cu timpul, a reușit să formeze un nucleu de 30 de angajați, alături de care a început să onoreze noi contracte. Tot în zona de fațade ventilate și pereți-cortină. A pornit cu un contract de 250.000 de euro pentru montarea fațadelor pe un magazin Mega Image, după care a executat mai multe lucrări în zona de rezidențial și birouri. „Am mai investit în utilaje și am început să prind curaj“, mai spune Manea, care a sesizat o oportunitate de dezvoltare în nișa reprezentată de montajele speciale de fațade ventilate.

A adăugat, ușor, în portofoliu lucrări ca AFI Cotroceni, Promenada, Mega Mall, ParkLake sau clădirile de birouri AFI 3 și AFI 5. Au urmat Nusco 1 și 2, Bridge 1 și 2 și Orhideea Towers. A obținut lucrări și în zona de rezidențial, cum ar fi ansamblurile Cortina Residence, Floreasca One sau Day Tower. „După criză, dezvoltatorii imobiliari au devenit mai serioși, iar termenele de plată au scăzut până la 15 zile, de la 45 și chiar 90 de zile“, adaugă Manea.

Anul trecut, a revenit și pe zona de pro­ducție, după ce în decembrie 2018 a investit 150.000 de euro în utilaje pentru con­strucția de tâmplărie PVC și fațade ventilate. Doar în primele cinci luni din 2019, a semnat contracte de 200.000 de euro pentru activitatea de producție a fabricii și se gân­dește deja la extindere. Unul dintre cele mai mari proiecte pe care le are în des­fășurare este cel din complexul rezi­dențial Cloud 9, care va avea 820 de apartamente din categoria premium. Iar pentru a avea costuri mai scă­zute, mare parte a materialelor și le va asigura din propria activitate de producție.

Imobiliare de top 

În ultimii cinci ani, România a avut cea mai mare creștere de prețuri pe piața imobiliară din întreaga Uniune Europeană, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.

• Cluj. Cel mai mare număr de locuințe finalizate anul tre­cut s-a înregistrat în ju­de­țul Cluj ‒ 7.594 ‒, în timp ce în București au fost livrate mai puțin de 5.700. În Cluj-Na­poca, prețul mediu al apartamentelor a ajuns în primul tri­mestru al acestui an la 1.560 de euro pe metru pătrat.
• București. Prețul mediu al locuințelor din Capitală este de 1.320 de euro pe metru pătrat în primele patru luni ale lui 2019. Iar ritmul construcțiilor rămâne destul de accelerat, nu mai puțin de 6.500 de locuințe fiind în dife­rite faze de finalizare, cu termene de livrare în 2020.
• Timișoara. Prețurile apartamentelor din orașul de pe Bega au crescut anul trecut cu 7,1%, ajungându-se la un preț mediu de 1.200 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, statisticile arată o scădere a ofertei de locuințe în raport cu cererea.
• Constanța. Orașul de la malul mării se află pe locul al patrulea în real estate-ul local, cu un preț mediu de 1.140 de euro pe metru pătrat, dar cu o piață în ușoară scădere.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney