Povestea antreprenorului din Iași care furnizează soluții de frig pentru recuperarea sportivilor români

În timp ce unii se feresc de frig, pentru alții, temperaturile scăzute sunt o afacere. Și chiar una profitabilă. Însă nu nea­părat pe timp de pandemie.

Pe la începutul lui octombrie 2020, presa sportivă locală scria că mai mulți jucă­tori ai naționalei României de fotbal sunt „căliți“ pentru confruntarea cu Islanda prin expunerea între unu și trei minute la temperaturi între minus 120 și minus 180 de grade Celsius. În mediul online chiar au apărut galerii foto cu jucători ca Alin Toșca sau Alex Maxim în criosaune cu temperaturi extrem de scăzute. Dincolo de titlurile bombastice, e o proce­dură folosită de ani buni pentru a acce­lera recuperarea sportivilor după efort, precum și pentru creșterea imunității. Pe plan local, primele criosaune au apă­rut încă din 2009, când Daniel Cubasa (51 de ani), fondatorul companiei ieșene Kubitech, a decis să facă primii pași pe acest segment, inexistent la acea vreme în România.

Fondată în 1996, cu o echipă de trei oameni și un mic magazin în Iași, Kubitech s-a specializat în tehnică de frig și ve­ntilație, oferind soluții, piese de schimb și echipamente pentru dispozitive frigorifice și electrocasnice, prin platforme on­line și magazine fizice.

„Când am intrat noi pe piață cu această criosaună, în Europa erau doar 2 produ­cători, iar acum sunt peste 30“, spune Dan Cubasa, mărturisind că soția sa, spe­cializată în medicină generală, nu a privit cu încredere noua linie de business, însă treptat s-a informat din mai multe surse, în special din zona medicală, iar afacerea a început să se miște.

Business la (MINUS) 180 de grade

Încă de la început, Cubasa a decis să se adre­­seze cluburilor și federațiilor sportive, precum și centrelor de spa și wellness. Re­trospectiv, recunoaște că i-a fost greu să-i convingă pe potențialii clienți de utilitatea criosaunei. Își aduce aminte că, la târgurile de profil, când le prezenta vizitatorilor crio­sauna, puțini erau cei care agreau ideea de a sta trei minute la minus 180 de grade Cel­sius, în lenjerie intimă.

În timp, marile cluburi de fotbal din Ro­mânia și federațiile sportive au început să cumpere astfel de dispozitive. Odată cu implementarea sistemului voucherelor de vacanță, marile hoteluri din stațiunile din România au început să-și amenajeze propriile centre de spa și wellness. Cum Kubitech este principalul distribuitor al criosau­nelor în România, afacerea a consemnat o creștere notabilă. În 2009, de exemplu, „pe partea de spa am avut o creștere puter­nică“, explică Daniel Cubasa. Creștere con­cretizată într-o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro.

A venit apoi 2020 și cifrele au început să înghețe. Chiar dacă încă nu a tras linie pen­tru a cuantifica rezultatele, antreprenorul estimează că va avea o scădere de circa 15% a veniturilor, generată de ace­lași segment spa. Hotelurile au fost închise în perioada stării de urgență, iar după redeschiderea lor, sălile de spa nu au funcționat o lungă perioadă. În plus, Kubitech a avut și clienți cu proiecte finalizate și finanțări aprobate, dar care în noul context nu au mai avut curajul să deschidă centre spa.

Astfel stând lucrurile, Cubasa a decis să încerce să popularizeze cu mijloace pro­prii terapia prin frig. Recent a început să ame­najeze un centru de crioterapie – care va avea și un rol de showroom – într-un spa­țiu pe care îl deține, centru pe care să-l echipeze, pe lângă criosaună, și cu alte echi­pamente de terapie prin frig. Pe hârtie, potențialul de evoluție al unei afaceri de acest gen este considerabil.

„Față de Sta­tele Unite, unde un centru de criosaună are 50-60 de proceduri pe zi per echipament, media din România e la 10 proceduri pe zi, cu un maximum de 20 de proceduri pe zi“, detaliază antreprenorul, adăugând că in­ves­tiția într-un astfel de centru este de aproximativ 30.000-40.000 de euro.

Nișe cu de toate

Daniel Cubasa este an­treprenor de când se știe. În 1990, a început Facultatea de Management la Iași. Un an mai târziu, a deschis un restaurant îm­preună cu fratele său. Afacerea a fost pros­peră încă de la început. „La vremea res­pectivă, era un business foarte bun. Am reușit să plătesc primele credite, care au fost cu o dobândă cu 210%“, rememorează Daniel Cubasa. Cu toate că afacerea era pe plus, antreprenorul mărturisește că a re­nunțat la ea pentru că nu i-a plăcut.

Așa se face că, în 1993, a început un busi­ness cu vopsea lavabilă. Era primul care aducea astfel de produse în regiunea Mol­dovei. Și acest business a crescut, chiar dacă a fost nevoie să le explice clienților din zona Iașiului avantajul vopselei lavabile.

Trei ani mai târziu, a decis să încerce încă o dată ceva nou și a intrat pe piața ins­talațiilor termice. Avea șase echipe care însumau peste 20 de oameni și contracta lucrări mari la blocuri, restaurante și chiar hoteluri. Era perioada în care erau singura companie din Iași care făcea instalații de încălzire în pardosele. Afacerea a prospe­rat până în 2008, când piața imobiliară a picat brusc. Odată cu ea, și serviciile co­nexe au avut de suferit. În plină criză, Da­niel Cubasa a rămas și fără echipele de mun­citori pe care le-a format de-a lungul timpului.

S-a reprofilat din nou și a rămas în zona materialelor de construcții, concentrân­du-se de data asta pe segmentul premium al pieței. „Vânzări de parchet masiv exotic cu esențe exotice, granit, și ne-am orientat și către partea de amenajări premium“, mai spune antreprenorul.

Între timp, a intuit și potențialul comer­țului online. În paralel cu magazinele fizice, antreprenorul a deschis și șase platforme online, fiecare cu câte un domeniu de activitate. „Sunt niște domenii de nișă, tehnice, care aduc venituri constante și care nu prea sunt influențate de criză“, spune Cubasa. Cel mai vizibil dintre ele ca aport la venituri este frigotehnie.ro, specializat pe vânzarea de piese de schimb pentru electrocasnicele din categoria echipamentelor frigorifice.

Pe același segment al comerțului online de nișă mai apar platforme ca piesema­sinispalat.ro, inregistrator.ro – care vinde echipamente de monitorizare a temperaturii din incintele frigorifice auto –, etermostat.ro – care vinde atât termostate pentru echipamente industriale, cât și pentru cele casnice – sau nou-venitul cubico.ro – care vinde jucării din lemn produse de o companie americană. „Este vorba de un gen de jucării făcute de un grup de psihologi în ideea de a scoate copilul de pe tablete“, detaliază Cubasa, recunoscând că e genul de afacere care nu a prins încă pe piața ro­­­mânească. Dar nu dă semne că va re­nunța la acest business.

Pe de altă parte, Cubasa a identificat o altă oportunitate pe care o va exploata din acest an: echipamente pentru transportul vaccinurilor anti-COVID-19, care trebuie să asigure un mediu de minus 80 de grade Celsius. Încă de anul trecut, a început dis­cuțiile cu producătorul german Mecotec și așteaptă să apară solicitări pentru achi­ziția de astfel de criocamere. Până atunci însă, nu va ezita să vâneze noi oportunități. Frigul îi priește.

În câteva cifre

Cele mai recente date oficiale, actualizate în decembrie 2018, arată că piața de spa și wellness din România se situa la 25,96 mili­oane de euro.

• Pondere. Din totalul pieței locale, 9,45 de milioane de euro reprezintă proceduri și te­rapii spa de relaxare.
• Evoluție. Numărul de centre spa din România a început să crească din perioada 2013-2014, tendința menținându-se până la începutul lui 2020.
• Dimensiune. În 2018, turismul balnear din România a ajuns la un milion de turiști, din care doar 5% au fost străini.

Acest material a fost documentat la Iași.

FOTO: Laszlo Raduly

Acest articol a aparut în numărul 106 al revistei NewMoney