Povestea antreprenorilor care investesc în dezvoltarea de apartamente premium în stațiunile Neptun și Olimp

Într-o perioadă în care toate businessurile caută să se redefinească, și domeniul imobiliar își adaptează investițiile la pro­vo­cările crizei sanitare.

„Vrem să transformăm o zonă din stațiu­nea Olimp în destinație ce poate fi atrac­tivă 12 luni pe an“, spune Cătălin Scripcaru, chief executive officer (CEO) al Certion Property Developers. Compania imo­­biliară pe care acesta o conduce anunța la înce­putul lunii august o investiție în valoare totală de 45 de milioane de euro în dez­vol­tarea pe litoralul Mării Negre a patru pro­iecte rezidențiale pe segmentul premium, pe o perioadă de patru ani.

Potrivit lui Scrip­­caru, proiectele care vizează cons­truc­ția de apartamente de vacanță pe litoral sunt mai vechi, însă evoluția pieței imo­biliare în contextul crizei sanitare a fost un motiv în plus să pornească dezvoltarea.

„Credem că ideea asta de a avea un apar­tament de vacanță la mare sau la munte a fost accelerată și de pandemie“, detaliază el. Mai mult, analizele de piață făcute de Certion de-a lungul timpului arată că, independent de actualul context pandemic, există oameni care își doresc un loc la mare în care să vină și în afara sezonului.

Proiect din pandemie

Alegerea Olimpului pentru demararea primului proiect – Vogh, o clădire cu 13 etaje și 181 de apartamente, a cărei finalizare este estimată pentru anul viitor – nu este întâmplătoare. În perioada anilor ’70-’80, spune Cezar Ionescu, director dezvoltare de proiecte al Certion, „nu existau multe stațiuni în Europa de calitatea, viziunea și urbanismul care au pus Neptun și Olimp pe harta stațiu­ni­lor estivale“.

De altfel, chiar și după un lung timp de la începutul perioadei de de­că­dere a zonei, din anii ’90, diferiți specia­liști străini din imobiliare au continuat să spună despre Neptun și Olimp că au ră­mas două stațiuni cu o viziune echilibrată din punct de vedere imobiliar, fără dezvol­tări haotice și în care „urbanismul nu a fost călcat în picioare“.

Prin proiectele pe care le va dezvolta pe litoralul românesc, mai spune acum Ionescu, Certion urmărește revigorarea celor două stațiuni. Intrat deja în faza de con­strucție, proiectul Vogh va fi completat de alte trei: Galileo Summer Resort – aflat în faza de autorizare, cu un total de 13 apartamente –, Lago – 150 de apartamente, a căror construcție e preconizată să înceapă în martie 2022, aflat și el în procesul de ob­ți­­nere a avizelor – și Pharos – încă în stadiul de concept, cu 260 de apartamente, având ca termen de finalizare anul 2025.

Vacanță acasă

„Prin aceste apartamente vrem să venim cu alternativa la ho­tel. Ele pot fi cumpărate și folosite de proprietari ori să fie utilizate în regim de în­chi­riere“, detaliază Cătălin Scripcaru, expli­când că proiectele derulate de Certion pe litoralul românesc au plecat de la un stu­diu pe care compania l-a comandat pentru a afla informații atât despre potențialul zonei, cât și despre preferințele imobiliare ale românilor. Întrebați ce gen de apartament și-ar dori la malul mării, trei sferturi dintre cei chestionați au răspuns că ar pre­fera apartamente cu două camere, cu o su­prafață medie de circa 62 de metri pă­trați și cu un balcon de 9,3 metri pătrați.

Totodată, participanții la studiu au ară­tat că ar prefera ca apartamentele să fie în apro­pierea plajei și să aibă acces la facili­tăți precum supermarket, restaurante, far­macii, dar și internet Wi-Fi sau servicii pre­cum curățarea căilor de acces, întreți­ne­rea spa­țiilor verzi, de administrare și de pază.

„Tendința globală a achiziției de case de vacanță se regăsește semnificativ și la ni­velul publicului din România care, din ce în ce mai mult, optează pentru investiții în proprietăți de vacanță. Stațiunea Neptun-Olimp se configurează ca un nou pol al pie­­ței imobiliare, pe segmentul de investiții și se­cond home premium“, mai spune Scripcaru.

Până acum s-au vândut peste 30% din apartamente, compania estimând pentru anul acesta încasări de aproximativ 12 mili­oane de euro. Apartamentele de pe litoral, spune dezvoltatorul, se adresează unui pu­blic din clasa medie, iar în realizarea lor au fost luate în calcul cele mai mici detalii. „Au fost sute de ore până am stabilit cum va fi apartamentul. Munca cea mai grea a fost la desenarea apartamentului, să nu fie col­țuri, cum să arate bucătăriile, unde vine fie­care țeavă“, detaliază Bogdan Căruntu, unul dintre cofondatorii companiei.

Portrete de antreprenori

Pe piață din 2015, Certion a fost fondată de o echipă de trei antreprenori români – CEO-ul Că­tălin Scripcaru (49 de ani), Cezar Ionescu (65 de ani), director dezvoltare de proiecte, și Bogdan Căruntu (41 de ani), director de creație. Cezar Ionescu este absolvent al Facultății de Construcții, cu specializarea Instalații. După studii a lucrat pe șantiere, în proiectare și în administrație publică.

După 1990 a plecat în Belgia, unde a lucrat 20 de ani pentru diverși dezvoltatori, ca in­giner consultant, inginer de proiect și ma­nager de proiect. Spune că experiența acu­mulată în România l-a ajutat să facă față unor proiecte destul de mari derulate cu instituții europene ori NATO.

În plin boom imobiliar, în 2006-2007, Ionescu a venit în România cu un mare dezvoltator belgian, alături de care a vizitat mai mulți dezvoltatori locali. Așa a ajuns la Cătălin Scripcaru, care își încheiase cola­borarea cu Strabag. Intenția lui Ionescu era de a găsi un par­te­ner local alături de care dezvoltatorul belgian să înceapă un proiect. A venit însă criza și, cu toate că pla­nul inițial nu s-a mai concretizat, Ionescu și Scripcaru au rămas prieteni.

Cătălin Scripcaru este absolvent de Drept. Își consolidează studiile la Berlin, iar în țară deschide o companie de mana­gement și marketing. Fiind bun vorbitor de germană, este cooptat de constructorul au­striac Strabag, alături de care a stat zece ani, în poziția de CEO. În această perioadă, îl cunoaște pe Bogdan Căruntu, alături de care lucrează la mai multe proiecte imobiliare, printre cele mai vizibile fiind Prome­nada și Sky Tower.

Bogdan Căruntu a lucrat inițial în presă. A studiat Artele Plastice, specializându-se în Sculptură și Grafică. Șansa a făcut să ajungă să cunoască mai mulți antreprenori din imobiliare, fiind consultant pe pro­ble­me de branding. Dintre toți dezvoltatorii imobiliari, a rămas apropiat de Cătălin Scripcaru. În ultimii 20 de ani, cei trei antreprenori au avut fiecare în parte dezvoltări imobiliare a căror valoare totală se ridică la aproximativ 900 de milioane de euro.

În câteva cifre

Investițiile imobiliare au scăzut cu 41% în 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit calculelor Băncii Naționale a României.

• SCUMPIRE. Prețul proprietăților re­zidențiale s-a majorat în termeni nominali cu 2% în ultimul trimestru al lui 2020 față de perioada similară din 2019.
• TRANZACȚII. Numărul tranzacțiilor imobiliare înregistrate în 2020 a fost cu 8% mai ridicat față de anul anterior, pe fondul accelerării vânzărilor în ulti­mele trei luni ale anului.
• CĂDERE. La debutul pandemiei, în trimestrul al doilea din 2020, piața imobiliară s-a contractat cu 28% față de același trimestru din 2019, vânzările revenind pe plus după ridicarea restric­țiilor sanitare.

Acest articol a apărut în numărul 125 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly