Povestea antreprenorilor care îi creditează pe cei care sunt refuzați de bănci

Pentru o afacere mică aflată la înce­put de drum, găsirea unor surse de finan­țare poate reprezenta o mare pro­­­blemă. Online-ul românesc propune însă și o soluție-instant. Instant Factoring. 

Acest articol a apărut în numărul 62 (1 – 14 aprilie 2019) al revistei NewMoney

După criza financiară din 2008, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au avut cel mai mult de suferit în relația cu băn­cile. Astăzi, din perspectiva unei bănci, un startup fără cash flow pozitiv nu este un proiect bancabil, în contextul în care nu are suficiente active prin care să garanteze că-și va achita datoria. Prin urmare, succesul și eșecul ori­cărei afa­ceri noi se bazează pe capacitatea antreprenorului de a găsi forme de finanțare, iar factoring-ul este unul dintre puținele produse financiare care pot ajuta și un antreprenor aflat la început de drum. Pe asta au mizat și fondatorii Instant Facto­ring, primul fintech românesc de micro-factoring online pentru IMM-uri.

Lansată pe piață în primăvara anului trecut, în urma unei investiții de 500.000 de euro, compania are ca acționari nu­me cunoscute din mediul de business autohton, precum Alexandru Lă­pușan, CEO și cofondator al companiei de so­luții de afaceri și tehnologie Zitec și vice­președinte al ANIS (24,5% ac­țiuni), Cristian Ionescu, managing partner al boutique-ului de investiții Chartered Debt Management și ex-CEO Coface România, Bulgaria și Slovacia (33%), Piotr Swieboda, CEO al Inovo VC, un fond de in­vestiții de risc din Polonia (31%), sau Cosmina Pîrlea (11,5%).

PARIU PE MICII ÎNTREPRINZĂTORI. Ins­tant Factoring, explică Lăpușan, se adre­sează firmelor mici, care sunt în proporție de 70% nebancabile și în afara zonelor de interes pentru jucătorii tra­diționali de factoring. Cum funcționează? Dacă o companie proaspăt înființată are în desfă­șu­rare vreun contract cu un client solvabil, în loc să aștepte să încaseze banii în 30-60 de zile, poate beneficia de ei imediat, creându-și un cont pe platformă.

„Cu acei bani în avans, pe care îi pri­mesc de la noi, pot fi onorate astfel alte comenzi, antreprenorii își pot plăti furnizorii, salariile, taxele sau orice altă prio­ritate urgentă au în acel moment“, de­ta­liază Cristian Ionescu. Procesul de aprobare este în proporție de peste 90% au­­­tomatizat. Fiind vorba despre o companie fintech, antreprenorii au reușit să îmbine tehnologia cu finanțările, reușind astfel să înlocuiască munca umană cu inteligența artificială. Tot procesul este online, de la înregistrarea în platformă și până la momentul punerii banilor în contul clientului, astfel încât tot procesul să dureze mai puțin de 24 de ore. Costul serviciului este reprezentat de un singur comision, în valoare de 3% pe lună din suma totală a facturii, și va fi afișat automat în momentul încărcării facturii de către client.

„Poate că ai salarii, chirii, leasinguri –cheltuieli minime lunare – și ai de înca­sat facturi, dar nu ai banii cash, ai un bu­si­ness bun, dar nu poți să îl crești până nu îți sunt achitate facturile, tocmai atunci poți apela la noi. O firmă care își vinde practic factura la noi poate să-și dubleze-tripleze numărul de clienți, pentru că nu mai este limitată de timpul pre­văzut în contract până la achitarea facturii“, mai spune Ionescu.

Alexandru Lăpușan mărturisește că i-a surâs ideea de micro-factoring online toc­mai pentru că venea din postura de po­tențial client care nu primește nea­părat un împrumut de la bancă. „În 2008-2009 aveam facturi bune, dar ne era foarte greu să le transformăm în lichiditate. Până la urmă, am reușit să facem acest lucru, dar ne-ar fi ajutat mult o so­luție în piață“, își amintește el momentele de început ale firmei Zitec.

În opinia sa, piața are nevoie de mai mulți jucători. „Facem un an de zile în aprilie. Încă nu avem concurență în pia­ță. Suntem convinși că or să apară și alți jucători, fiindcă este o nevoie foarte mare. Noi vrem să apară și să ne ajute să facem un ecosistem în piață“, explică Lăpușan.

„În Europa de Sud și de Sud-Est, noi suntem primii. Aveam nevoie atunci când am pornit de o echipă care să în­țeleagă treaba asta de factoring, adică ma­nage­mentul de facturi, riscul, și de o platformă foarte bună care să automatizeze toată treaba“, îl comple­tează Cristian Ionescu.

Instant Factoring a încheiat 2018 cu un volum de peste 1.500 de finanțări acordate, în valoare totală de 2,7 milioane de euro. Valoarea medie de finanțare a unei facturi a fost de aproximativ 2.000 de euro, dublu față de estimările din momentul lansării pe piață. „Iar asta, în condițiile în care am lansat compania în aprilie, dar în ultimele luni ale lui 2018 am efectuat majoritatea finanțărilor“, explică Ale­xan­dru Lăpu­șan, cofondator al firmei Instant Facto­ring. Compania estimează să ajungă la break-even în prima jumă­tate a anului.

PIAȚĂ ÎN CREȘTERE. În România, fir­mele cu o cifră de afaceri de până la cinci mili­oane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor pe segmentul IMM și însumează 26% din cifra de afa­ceri totală a companiilor. Conform statis­ticilor Instant Factoring în legătură cu per­for­man­țele financiare ale IMM-urilor, întârzierile la plată au crescut în 2017 față de anii anteriori, plata facturilor fă­cându-se cu o întârziere medie de 80 de zile. Aproximativ 85% din facturi sunt achitate cu întâr­ziere, cauza principală fiind lipsa de finanțare acută a segmentului IMM, iar cel mai mare risc pentru neîncasarea la termen se înregistrează în construcții, dis­tribuție, agricultură, trans­porturi, meta­lurgie și servicii prestate întreprinderilor.

Desemnat cel mai bun startup fintech din Europa Centrală și de Est la Central European Startup Awards 2018, Instant Factoring a atras la începutul lunii no­iem­brie o finanțare în valoare totală de 1,5 milioane de euro de la un fond de investiții din Statele Unite ale Americii, bani cu care va susține extinderea pe piața autohtonă, dar și pe alte piețe din Europa Centrală și de Est, accesul la finanțare al micilor în­treprinzători fiind o problemă care se re­găsește la nivel global.

„Deja am făcut demersurile în Croația, o țară cu o economie de piață și cu o cultură similară cu a noastră, care încă nu are o soluție de finanțare de acest tip“, spune Ionescu. Iar până la finele anu­lui, în funcție de cum vor merge negocierile, cu partenerii locali, și-ar mai putea face intrarea în Serbia, Ungaria sau în Polonia.

Până la finele anului, cei doi antrepre­nori estimează un volum al finanțării de 15 milioane de euro în România și plănu­iesc să lanseze un serviciu online de mi­cro­finanțare pentru IMM-uri. „Produsul este gata, doar că nu este încă lansat și vine ca o nevoie identificată în piață, în contextul în care nu toți antreprenorii au de plătit facturi, pentru că nu lucrează cu consu­matori finali“, lămurește Lăpușan.

În 2018, piața locală de factoring a con­ti­nuat să crească pentru al patrulea an consecutiv, cu 11% față de 2017, de­pă­șind pragul de cinci miliarde de euro, arată datele Asociației Române de Factoring (ARF). Cea mai mare pondere (40%) din volumele derulate prin facto­ring este rea­lizată de companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro, 38% – de către companii cu cifre de afa­ceri cuprinse între 5 și 50 de milioane de euro, în timp ce 22% se derulează de către companii de până la 5 milioane de euro, în care intră, în general, sectorul IMM.

În sus

Piața de factoring crește de la an la an. Doar în 2018, s-a majorat cu 11%, ajungând astfel la peste cinci miliarde de euro, potrivit ARF.

• Preponderent. Cea mai mare pondere (40%) din vo­lumele derulate prin factoring este realizată de companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro.
• Smallbusiness. Companiile de până în 5 milioane de euro, în care intră, de regulă, IMM-uri, repre­zintă doar 22%.
• Tranzacții interne. Sectorul FMCG se finanțează cel mai mult prin factoring, ajungând anul trecut la un volum de 834 milioane de euro.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney