În fiecare secundă, încă 127 de dispozitive sunt conectate la rețeaua globală a internetului tuturor lucrurilor (IoT). Conectarea tuturor lucrurilor ne transformă viața de zi cu zi, casa, fabrica, magazinul, orașul sau regiunea într-una sau într-unul smart. E clar pentru toată lumea că am intrat în era IoT, în care rețelele de dispozitive interconectate au capacitatea de colectare a datelor și de a le folosi într-un mod organizat, chiar hiperautomatizat, pentru diminuarea pierderilor, evaluarea costurilor, optimizarea profiturilor și a deciziilor.
PATRU TENDINȚE. În aceste noi spații inteligente, în care obiectele însele capătă identități virtuale, cu noi „protocoale standard de comunicare“, putem deja observa patru mari tendințe, fără a neglija rolul uriaș al securității datelor și al limitelor lățimii de bandă care grăbesc sau încetinesc aceste evoluții.
„Potopul de date“ (exaflood) reprezintă explozia cantității de date accesibile. În 2020 erau deja peste 44 zettabytes de date în lume stocate pe internet și peste 31 de miliarde de dispozitive conectate prin IoT cu diverse implicații. În 2021, estimările indică aproximativ 35 de miliarde de dispozitive conectate prin IoT instalate în întreaga lume, iar până în 2025 peste 75 de miliarde de dispozitive ar urma să fie conectate la internet.
O a doua tendință este legată de miniaturizarea dispozitivelor, chiar crearea unui tranzistor cu ajutorul unui singur atom. O a treia, de accesul la resurse autonome – salturile tehnologice sunt atât de spectaculoase, încât complexitatea ultimelor inovații promite chiar vindecarea proprie, autogestionarea managementului timpului, autoconfigurarea de date sau de sine etc.
Nu în ultimul rând, cercetările sunt intense în zona surselor regenerabile care să permită dispozitivelor IoT să genereze curent electric prin absorbția energiei din mediu și stocarea acesteia, cu perspective promițătoare de a depăși înlocuirea și întreținerea bateriilor.
Normal ar fi ca în acest context tehnologic să apară dezbateri și consultări publice consistente pentru guvernanța durabilă a internetului, cu implicarea unui număr cât mai mare de organizații guvernamentale, din sectorul privat și din societatea civilă, care să propună principii, norme, reguli, proceduri decizionale și programe comune care să influențeze evoluția și utilizarea internetului.
Guvernanța sistemelor IoT este strâns legată de datele pe care aceste sisteme le produc – cât de critică și confidențială este pentru utilizator sau pentru organizația beneficiară și dacă protejează informațiile de identificare personală. În martie 2015, Alliance for Internet of Things Innovation a fost lansată de către Comisia Europeană pentru a sprijini crearea unui ecosistem inovator al IoT. Siguranța utilizării și gestionării sistemelor IoT, cu volumele sale uriașe de date, în creștere exponențială, este temă majoră de dezbatere europeană.
Prin programul Horizon 2020, Uniunea Europeană a investit totuși aproape 500 de milioane de euro în cercetarea, inovarea și accelerarea aplicațiilor IoT în ultimii șapte ani (2014-2020). În prezent, Comisia Europeană sprijină 12 proiecte-pilot pe scară largă în cadrul inițiativei privind digitalizarea industriei europene, cu o contribuție financiară de peste 200 de milioane de euro.
ȘTIINȚELE INFORMAȚIEI. Next Generation Internet of Things (NGIoT) este un proiect în curs de derulare, început în noiembrie 2018 și care va funcționa până pe 31 octombrie 2021, finanțat de Horizon 2020. El este centrat pe următoarele domenii de cercetare: științe naturale; științele computerului și informației – inteligență artificială; informatică și științele informației. Misiunea generală a inițiativei NGioT este de a reimagina și reproiecta internetul pentru al treilea mileniu. Este esențial ca următoarea generație de internet să fie concepută pentru oameni, astfel încât să își poată atinge potențialul de bunăstare pentru societate și economie.
Cum se va centra însă politica publică europeană pentru internet pe oameni pentru a construi democrația online, pentru a-i proteja pe utilizatorii de internet și pentru a asigura respectarea și protecția drepturilor omului online este o temă tranșată doar parțial prin GDPR, prin regulile specifice care îi vizează pe copii, prin dreptul la portabilitatea datelor (în anumite situații, puteți cere unei companii sau unei organizații să vă returneze datele sau să
le transfere direct unei alte companii, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic) sau ștergerea datelor personale (dreptul de a fi uitat).
Ele vor fi foarte probabil completate curând cu altele, mai ales după 6-10 decembrie 2021, când Polonia găzduiește Forumul ONU pentru guvernanța internetului – organizat sub egida Internet United: internetul care-i conectează pe toți utilizatorii într-o singură comunitate, responsabilă pentru forma și funcționarea sa, dar și după punerea în aplicare a PNRR de către România, care atacă problema securității rețelelor IoT.
