Porumbeii au şi ei „influencerii” lor
Majoritatea asociază ”influencerii” cu mediul online, însă se pare că şi în lumea păsărilor există astfel de indivizi care îşi exercită influenţa asupra grupurilor din care fac parte.
O echipă de oameni de ştiinţă din China a dezvoltat o nouă modalitate de observare a stolurilor de porumbei în încercarea de a înţelege modul în care aceste păsări se coordonează şi decid direcţia de zbor. Până acum, a existat o dezbatere aprinsă în lumea ştiinţifică în legătură cu modul în care păsările navighează prin aer.
Cercetătorii de la Universitatea de Sud-Est şi Universitatea de Minerit şi Tehnologie au analizat, cu ajutorul datelor obţinute prin GSP, trei grupuri alcătuite din câte zece porumbei şi au identificat mai multe tendinţe în deplasarea în stol.
Porumbeii-influenceri – rol-cheie în „echipă”
Fiecare porumbel are semeni pe care îi influenţează, dar şi semeni de care este influenţat, în funcţie de poziţia sa în cadrul stolului.
”În mod interesant, indivizii care se află mai aproape de masa centrală şi de direcţia vitezei medii sunt mai influenţi pentru ceilalţi, ceea ce înseamnă că poziţionarea şi direcţia de zbor sunt doi factori care contează în interacţiunile lor”, a explicat profesorul Duxin Chen de la Universitatea de Sud-Est din China, care a semnat cercetarea publicată în jurnalul Chaos.
Însă, niciun exemplar nu rămâne permenent un ”influencer”, acest rol schimbându-se în timpul zborului.
”Înţelegerea mecanismului de coordonare care stă la baza acestui fenomen ne ajută să ştim mai multe despre lumea în care trăim”, a adăugat Chen, potrivit Agerpres.
Deşi echipa de cercetători nu a analizat tiparele sociale în rândul păsărilor, a fost observată o concurenţă intensă în timpul zborului, ceea ce susţine concluziile unor studii anterioare.
Percepţie specială a câmpului magnetic
Cercetătorii au descoperit un grup de 53 de celule în creierul porumbeilor, care răspund la direcţia şi la puterea câmpului magnetic al Pământului. Aceşti „neuroni GPS” nou descoperiţi arată cum este reprezentată informaţia magnetică în creierele păsărilor. Totuşi, rămâne neelucidată modalitatea prin care păsările percep câmpul magnetic.
Fiecare neuron are un răspuns caracteristic la câmpul magnetic, dând naştere la o citire de tip busolă, tridimensională, pe axa nord-sud, dar şi pe direcţiile sus-jos. Astfel, pasărea este ajutată să determine direcţia, la fel ca o busolă, dar şi să îşi poată aproxima poziţia.
Fiecare celulă a arătat sensibilitate la puterea câmpului, cu punctul maxim la puterea câmpului magnetic natural al Pământului. La fel precum o busolă, neuronii au reacţii opuse la „polaritatea” câmpului magnetic – nordul şi sudul magnetic al câmpului.
Un grup de teorii spune că există celule care conţin fragmente metalice minuscule, în nasul sau în ciocul păsării, sau în urechea internă. Ele au fost puse la îndoială recent, când s-a descoperit că celulele-busolă din ciocurile porumbeilor erau de fapt un tip de celulă limfatică.
O altă teorie spune că simţul magnetic apare la păsări cu ajutorul unor receptori din ochi. Când sunt expuşi la lumină, moleculele denumite criptocromi suferă modificări în compoziţia atomică, în funcţie de alinierea cu un câmp magnetic.
