Populația și companiile sunt mai interesate să facă economii decât să împrumute. Ce vor face băncile

Alexandra Pele 29/11/2018 | 11:02 Financiar
Populația și companiile sunt mai interesate să facă economii decât să împrumute. Ce vor face băncile

Bulgărele de zăpadă al salariilor, consumului și creditării pare a pierde treptat din viteză. În defavoarea băncilor.

Acest articol a apărut în numărul 53 (19 noiembrie – 2 decembrie) al revistei NewMoney

Prima jumătate a acestui an a adus o creș­tere însemnată a ritmului de vânzare de noi credite, iar soldul împrumuturilor accesate de populație a avansat într-un tempo susținut, atingând vârful ultimilor nouă ani. „Creditul acordat populației a crescut cu 7,8% ytd (year to date, în acest an, n.r.) la 131,3 miliarde de lei (28,2 mili­arde de euro, n.r.)“, notează Andrei Ră­du­lescu, senior economist al Băncii Tran­sil­vania, adăugând că și depozitele atrase de bănci se află la un ni­vel-record. Pe de altă parte, „în scena­riul central BT pre­vi­zionăm că depozi­tele neguvernamentale vor prezenta o per­formanță mai bună comparativ cu di­namica creditării pe termen scurt și mediu“, avertizează el. Cu alte cuvinte, po­pulația, dar și companiile vor fi mai prudente în perioada ce ur­mează, prefe­rând să economisească mai mult decât să împrumute.

Temperarea creditării este semnalată și de cel mai recent Raport asupra Infla­ției, publicat de Banca Națională a Româ­niei (BNR). „Decelerarea a fost indusă de îm­prumuturile în lei, a căror dinamică, deși în continuare ridicată, s-a diminuat sub influența noii pierderi de ritm sufe­rite de creditele pentru locuință – atri­bui­bilă împrumuturilor acordate prin pro­gramul Prima Casă – și, în mai mică măsură, ca efect al ușoarei încetiniri a creșterii credi­telor destinate consumului și altor scopuri“, se arată în raportul citat.

PESIMISM… Creșterea salariilor și impli­cit a consumului reprezintă semne bune pentru bancheri, decizia de accesare a unui împrumut fiind condiționată în mare parte de nivelul veniturilor. Resur­sele financiare ale populației au conti­nuat să crească în această vară, la fel și încrederea consumatorilor. Pe de altă parte, această încredere nu s-a transpus în ce­re­rea de credite, banca centrală sem­na­lând o pierdere a ritmului anual la nivelul resurselor nou-împrumutate, evo­luție ce s-ar putea prelungi, „având în ve­dere faptul că băncile comerciale esti­mează înăsprirea standardelor de creditare în trimestrul al treilea“.

Pesimismul băncilor este în parte explicat de decizia băncii centrale de a introduce limite maxime ale nivelului de în­datorare pentru persoanele fizice. Astfel, începând din 2019, ratele debitorilor nu vor mai putea depăși 45% din nivelul veniturilor în cazul unui credit ipotecar (destinat achiziției primei locuințe), res­pectiv 40% în cazul unui credit de con­sum. Impactul măsurii, spun specia­liștii, ar trebui să fie moderat, având în vedere că, în prezent, media la nivelul sis­te­mului bancar este de 47% în cazul creditelor de locuințe, respectiv 45% pentru creditele de nevoi personale.

Totuși, analizele băncii centrale indică faptul că, pentru anumite categorii de debitori, riscul de neplată este ridicat, în special odată cu creșterea dobânzilor, ten­dință inevitabilă. De altfel, în primele trei luni din 2018, volumul creditelor neperformante aferente portofoliului de retail a înregistrat o creștere de 0,8%, iar până la finalul acestui an „pro­ba­bilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât și pe cel al celor de consum“, reiese din rapoartele BNR.

ȘI PRUDENȚĂ. Deși dobânzile au început deja să crească, o bună parte a im­pactului creșterii dobânzilor a fost deo­camdată atenuată de creșterea sala­rii­lor, așa încât populația continuă să aibă o rată a creditelor neperformante mult inferioară companiilor. Un alt aspect po­zitiv semnalat de banca centrală este legat de faptul că debitorii persoane fizice au început să acceseze tot mai multe credite cu dobândă fixă, care nu sunt ancorate la ROBOR și la riscurile creșterii acestuia. Ponderea împrumuturilor ipotecare noi cu dobândă fixă în to­talul creditelor noi a urcat la 26% în primele trei luni din acest an, față de doar 6% în aceeași perioadă din 2017, respectiv de 79% în cazul creditelor de consum (de la 60% anul trecut).

Oficialii BNR au explicat faptul că introducerea limitelor de îndatorare are ca scop prevenirea accesării unor credite pe­riculoase, evitarea unor evoluții care au dus la creșterea portofoliilor de cre­dite neperformante în urma crizei. „Această re­glementare privește îndeosebi creditele mici. Ele sunt și cele mai periculoase. Cre­dite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Credi­tele mari, la locuințe, în general au avut rate de neperformanțe mai mici“, a explicat Adrian Vasilescu, consilier BNR, po­trivit Agerpres. Banca centrală și-ar dori să vadă o creștere a creditării în special pe segmentul ipotecar, preferabil fără ajutorul programului Prima Casă.

Dacă în statele din Occident creditul ban­car este un instrument preponderent folosit pentru finanțarea achizițiilor de locuințe, în România, majoritatea creditelor noi acordate de bănci au fost desti­nate unor nevoi de consum. Ponderea cre­­ditelor ipotecare în totalul împrumuturilor accesate de populație se afla la doar 54,3% la sfârșitul anului trecut. Iar veștile nu sunt prea bune nici în ceea ce privește viitorul. BNR anticipează „îns­crie­rea pe pantă descrescătoare a creditelor noi pentru locuințe și menține­rea pe un palier foarte modest a intenției po­pu­lației de a cumpăra sau de a cons­trui o locuință în următoarele 12 luni“. Altfel spus, încetinirea creditării ar putea știrbi profiturile sistemului bancar, la scurt timp după ce acestea au reușit să se apropie de nivelul de dinainte de criză.

 

Credit pe persoană fizică

Populația accesează mai puține credite, dar valoarea acestora este în creștere, reiese din datele băncii centrale.

  • PUȚINE șI MARI. Creșterea datoriilor bancare ale populației a fost o consecință a creșterii valorii medii a creditelor accesate, numărul de credite contractate fiind mai redus în 2017, reiese din da-tele furnizate de Banca Națională a României. Valoarea medie a unui credit de consum a crescut cu 13% pe parcursul anului trecut, în vreme ce în cazul creditelor ipotecare a urcat cu 17 procente.
  • BUN-PLATNICI. Persoanele fizice sunt cei mai bun-platnici clienți ai băncilor. Deși rata creditelor neperformante accesate de populație a înregistrat o ușoară creștere în acest an, nivelul său este de doar 5,3%.
  • Limite. În acest context, Banca Națională a României a decis introducerea unor praguri maxime de îndatorare așa încât clienții persoane fizice să își poată onora datoriile față de bănci și în eventualitatea în care dobânzile cresc și implicit ratele devin mai greu de rambursat către instituțiile de credit. Începând de anul viitor, rata unui credit în lei nu va putea depăși 40% din veniturile nete ale debitorilor.

FOTO: Guliver / Getty Images

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.