Populația și companiile sunt mai interesate să facă economii decât să împrumute. Ce vor face băncile
Bulgărele de zăpadă al salariilor, consumului și creditării pare a pierde treptat din viteză. În defavoarea băncilor.
Acest articol a apărut în numărul 53 (19 noiembrie – 2 decembrie) al revistei NewMoney
Prima jumătate a acestui an a adus o creștere însemnată a ritmului de vânzare de noi credite, iar soldul împrumuturilor accesate de populație a avansat într-un tempo susținut, atingând vârful ultimilor nouă ani. „Creditul acordat populației a crescut cu 7,8% ytd (year to date, în acest an, n.r.) la 131,3 miliarde de lei (28,2 miliarde de euro, n.r.)“, notează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, adăugând că și depozitele atrase de bănci se află la un nivel-record. Pe de altă parte, „în scenariul central BT previzionăm că depozitele neguvernamentale vor prezenta o performanță mai bună comparativ cu dinamica creditării pe termen scurt și mediu“, avertizează el. Cu alte cuvinte, populația, dar și companiile vor fi mai prudente în perioada ce urmează, preferând să economisească mai mult decât să împrumute.
Temperarea creditării este semnalată și de cel mai recent Raport asupra Inflației, publicat de Banca Națională a României (BNR). „Decelerarea a fost indusă de împrumuturile în lei, a căror dinamică, deși în continuare ridicată, s-a diminuat sub influența noii pierderi de ritm suferite de creditele pentru locuință – atribuibilă împrumuturilor acordate prin programul Prima Casă – și, în mai mică măsură, ca efect al ușoarei încetiniri a creșterii creditelor destinate consumului și altor scopuri“, se arată în raportul citat.
PESIMISM… Creșterea salariilor și implicit a consumului reprezintă semne bune pentru bancheri, decizia de accesare a unui împrumut fiind condiționată în mare parte de nivelul veniturilor. Resursele financiare ale populației au continuat să crească în această vară, la fel și încrederea consumatorilor. Pe de altă parte, această încredere nu s-a transpus în cererea de credite, banca centrală semnalând o pierdere a ritmului anual la nivelul resurselor nou-împrumutate, evoluție ce s-ar putea prelungi, „având în vedere faptul că băncile comerciale estimează înăsprirea standardelor de creditare în trimestrul al treilea“.
Pesimismul băncilor este în parte explicat de decizia băncii centrale de a introduce limite maxime ale nivelului de îndatorare pentru persoanele fizice. Astfel, începând din 2019, ratele debitorilor nu vor mai putea depăși 45% din nivelul veniturilor în cazul unui credit ipotecar (destinat achiziției primei locuințe), respectiv 40% în cazul unui credit de consum. Impactul măsurii, spun specialiștii, ar trebui să fie moderat, având în vedere că, în prezent, media la nivelul sistemului bancar este de 47% în cazul creditelor de locuințe, respectiv 45% pentru creditele de nevoi personale.
Totuși, analizele băncii centrale indică faptul că, pentru anumite categorii de debitori, riscul de neplată este ridicat, în special odată cu creșterea dobânzilor, tendință inevitabilă. De altfel, în primele trei luni din 2018, volumul creditelor neperformante aferente portofoliului de retail a înregistrat o creștere de 0,8%, iar până la finalul acestui an „probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât și pe cel al celor de consum“, reiese din rapoartele BNR.
… ȘI PRUDENȚĂ. Deși dobânzile au început deja să crească, o bună parte a impactului creșterii dobânzilor a fost deocamdată atenuată de creșterea salariilor, așa încât populația continuă să aibă o rată a creditelor neperformante mult inferioară companiilor. Un alt aspect pozitiv semnalat de banca centrală este legat de faptul că debitorii persoane fizice au început să acceseze tot mai multe credite cu dobândă fixă, care nu sunt ancorate la ROBOR și la riscurile creșterii acestuia. Ponderea împrumuturilor ipotecare noi cu dobândă fixă în totalul creditelor noi a urcat la 26% în primele trei luni din acest an, față de doar 6% în aceeași perioadă din 2017, respectiv de 79% în cazul creditelor de consum (de la 60% anul trecut).
Oficialii BNR au explicat faptul că introducerea limitelor de îndatorare are ca scop prevenirea accesării unor credite periculoase, evitarea unor evoluții care au dus la creșterea portofoliilor de credite neperformante în urma crizei. „Această reglementare privește îndeosebi creditele mici. Ele sunt și cele mai periculoase. Credite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Creditele mari, la locuințe, în general au avut rate de neperformanțe mai mici“, a explicat Adrian Vasilescu, consilier BNR, potrivit Agerpres. Banca centrală și-ar dori să vadă o creștere a creditării în special pe segmentul ipotecar, preferabil fără ajutorul programului Prima Casă.
Dacă în statele din Occident creditul bancar este un instrument preponderent folosit pentru finanțarea achizițiilor de locuințe, în România, majoritatea creditelor noi acordate de bănci au fost destinate unor nevoi de consum. Ponderea creditelor ipotecare în totalul împrumuturilor accesate de populație se afla la doar 54,3% la sfârșitul anului trecut. Iar veștile nu sunt prea bune nici în ceea ce privește viitorul. BNR anticipează „înscrierea pe pantă descrescătoare a creditelor noi pentru locuințe și menținerea pe un palier foarte modest a intenției populației de a cumpăra sau de a construi o locuință în următoarele 12 luni“. Altfel spus, încetinirea creditării ar putea știrbi profiturile sistemului bancar, la scurt timp după ce acestea au reușit să se apropie de nivelul de dinainte de criză.
Credit pe persoană fizică
Populația accesează mai puține credite, dar valoarea acestora este în creștere, reiese din datele băncii centrale.
- PUȚINE șI MARI. Creșterea datoriilor bancare ale populației a fost o consecință a creșterii valorii medii a creditelor accesate, numărul de credite contractate fiind mai redus în 2017, reiese din da-tele furnizate de Banca Națională a României. Valoarea medie a unui credit de consum a crescut cu 13% pe parcursul anului trecut, în vreme ce în cazul creditelor ipotecare a urcat cu 17 procente.
- BUN-PLATNICI. Persoanele fizice sunt cei mai bun-platnici clienți ai băncilor. Deși rata creditelor neperformante accesate de populație a înregistrat o ușoară creștere în acest an, nivelul său este de doar 5,3%.
- Limite. În acest context, Banca Națională a României a decis introducerea unor praguri maxime de îndatorare așa încât clienții persoane fizice să își poată onora datoriile față de bănci și în eventualitatea în care dobânzile cresc și implicit ratele devin mai greu de rambursat către instituțiile de credit. Începând de anul viitor, rata unui credit în lei nu va putea depăși 40% din veniturile nete ale debitorilor.
FOTO: Guliver / Getty Images