Poftă bună la insecte!

Recent, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a decis că viermele de făină este sigur pentru consumul uman. Este doar un prim pas făcut până la autorizarea finală, dar, din punctul de vedere al autorităților și al companiilor care acti­vează în domeniu, este un moment important. Și alte insecte, de la greieri la lăcuste, sunt la rând pentru a fi autorizate de agenția de specialitate euro­peană pentru consum uman.

Este clar că autorizarea finală nu va coincide neapărat cu un boom de consum, dintr-un motiv destul de simplu: consumatorii europeni nu au obiș­nuința să consume insecte. Chiar dacă în lume sunt miliarde de oameni care au deja în meniu o serie de insecte, europenii sunt mai puțin familiarizați cu astfel de „produse alimentare“.

Girul dat de EFSA va face ca peste câțiva ani să fie lansate pe piață snackuri, batoane de proteine, fursecuri sau alte produse alimentare care vor con­ține printre ingrediente insecte. Adevărul este că utilizarea insectelor în alimentație împușcă doi iepuri din­tr-un foc, în sensul că acestea sunt, pe de o parte, bogate în proteine și, pe de altă parte, au un impact redus asupra mediului. Deci, din punctul de vedere al preocupărilor legate de mediu și de valoarea nutrițională, insectele sunt perfecte.

Mai rămâne doar ca aceste alimente noi să depă­șească greața pe care cei mai mulți consumatori europeni o resimt în acest moment în fața acestui fel de hrană.

ÎN AVANGARDĂ. Până să îi cucerească pe consumatori, insectele au convins investitorii. Adică, există cercetări extrem de serioase în rândul companiilor în dezvol­tarea acestui domeniu. Nu doar corporații precum Cargill sau Nestlé au preocupări în domeniu, ci și startupuri care au reușit să atragă finanțări de va­loare mare.

În plus, Uniunea Europeană este în avangarda acestui domeniu de cercetare, ceea ce nu se în­tâmplă în prea multe cazuri. Un exemplu este compania Ynsect. În octombrie 2020, firma franceză a reușit să atragă de la mai multe fonduri de investiții o finanțare în valoare de 372 de milioane de dolari, cea mai mare obținută de o companie agricolă din afara Statelor Unite ale Americii. Înființată în urmă cu un deceniu, Ynsect are ambiția de a deveni cel mai mare producător de alimente pe bază de insecte destinate animalelor. Suma atrasă anul trecut de la o serie de fonduri cu capital de risc va fi folo­sită pentru construirea unei fabrici în Franța, de fapt cea mai mare fermă de insecte din lume, care va fi inaugurată la începutul anului viitor, va produce 100.000 de tone pe an pe baza a 30 de brevete de invenții și va crea 500 de locuri de muncă directe sau indirecte. De asemenea, planurile companiei sunt să se extindă în Asia și în America de Nord.

Deocamdată, Ynsect produce hrană din insecte pentru animale de companie și îngrășăminte, dar este de presupus că, odată cu aprobarea de către autoritățile europene a produselor alimentare pentru uz uman, compania se va putea orienta și către o astfel de producție.

Există multe date și scenarii cu privire la viitorul omenirii în ceea ce privește creșterea populației și deficitul de hrană. Unele ipoteze pleacă de la creș­terea numărului de persoane malnutrite și ajung până la adevărate conflicte violente determinate de lipsa hranei sau a apei. În acest context, noi surse de hrană, cum sunt insectele, pot duce la so­luții alternative eficiente. Creșterea populației globului de la 7,5 miliarde la 9 miliarde de persoane, până în anul 2050, are nevoie și de surse de hrană. Insectele sunt doar o parte a soluției. La ea se adaugă carnea făcută în laborator.

La sfârșitul anului trecut, Singapore a fost prima țară din lume care a aprobat vânzarea produselor din carne fabricate în laborator din proteine pe bază de plante. În acest domeniu, companiile americane și cele chineze sunt vârful de lance la nivel mondial.

EXEMPLU PENTRU ROMÂNIA. O mare parte a cercetărilor în domeniile alimentare sunt realizate de startupuri care, pentru obținerea finanțării, urmează căi ase­mă­nătoare cu cele ale companiilor de tehnologie. Aș­teaptă primele rezultate, pentru ca apoi să iasă în piață pentru a găsi bani de la fondurile cu capital de risc sau de la investitori pe burse.

În Uniunea Europeană, unele state au creat fonduri speciale pentru finanțarea startupurilor din domenii de cercetare de vârf, ceea ce ar putea fi un exemplu și pentru România. De altfel, programul european de redresare și reziliență pune accent pe digitalizare, astfel că la nivel național, în România, s-ar putea crea, de la bugetul european și de la cel național, un fond dedicat startupurilor.

Exemplul UiPath este unul excepțional, dar practic singular. În același timp, în România există mulți inovatori care încearcă să își dezvolte aplicațiile. Unii reușesc, mulți eșuează. De aceea, un fond de risc dedicat finanțării unor proiecte de cercetare apli­cativă ar fi o bună soluție. În ultimă instanță, este esențial să se construiască infrastructura de transport, dar la fel de important este să existe și soluții de finanțare a cercetării aplicative.