Planurile administratorilor fondurilor de pensii private pentru a înmulți banii din Pilonul II

Alexandra Pele 11/01/2018 | 11:53 Financiar
Planurile administratorilor fondurilor de pensii private pentru a înmulți banii din Pilonul II

Acest articol apare în numărul 31 (8-21 ianuarie) al revistei NewMoney

Banii strânși în fondurile de pensii private ar face mai mulți pui dacă admi­nis­­tratorii ar putea diversifica tipurile de investiții pe care le pot face mare parte din contribuții fiind orientate către sectorul public.

„Cinstit vorbind, faptul că noi investim atât de mult în titluri de stat și, repet, nu este preferința noastră, este ceea ce ne impune (legea, n.r.), înseamnă că, până la urmă, o parte din acești bani sunt dați spre administrare bugetului de stat și nu sunt administrați privat, așa cum probabil ar fi bine să se întâmple“, spune Radu Crăciun, președintele BCR Pensii. În opi­nia sa, ar fi nevoie de o evaluare serioasă a maturității sistemului de pensii private din România și a normelor de investiții care îl guvernează.

La zece ani de la înființare și cu active ce vor depăși pragul de zece miliarde de euro în 2018, fondurile de pensii private pot începe să își asume și o misiune se­cun­dară, dar la fel de importantă – de a sprijini și finanța dezvoltarea economiei locale.

DIMENSIUNI. Activele Pilonului II (al pensiilor private obligatorii) și ale Pilonului III (al pensiilor private facultative) ar urma să ajungă la 10,5 miliarde de euro în acest an, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Ro­mâ­nia (APAPR). Peste 90% din acești bani sunt investiți în România. În jur de 75% sunt investiți în obligațiuni și piața mone­tară, administratorilor fiindu-le încre­dințat un mandat investițional conservator. Fondurile de pensii au în portofolii circa 14% din titlurile de stat din România, fiind al doilea deținător de datorie publică după sistemul bancar. Cele mai „riscante“ plasamente din por­tofolii sunt cele circa 1,5 miliarde de euro investite în acțiuni la Bursa de Valori de București (BVB). Dimensiunea la care au ajuns fondurile de pensii își spune însă cuvântul pe piața locală de capital. Acestea sunt responsabile pentru 15% din li­chi­­ditatea pieței bursiere și reprezintă cea mai mare categorie de investitori in­ves­ti­ționali, o categorie esențială pentru succe­sul unor listări de mari dimensiuni (cum au fost MedLife, Digi și Sphera).

În opinia administratorilor, o diversificare a tipurilor de investiții ar avea o serie de avantaje. Orice diversificare repre­zintă o reducere a riscului (chiar dacă implică investiții în clase de active consi­derate mai puțin „sigure“) și, mai tentant, poate aduce randamente mai mari. Tipurile de active în care sunt plasate viitoa­rele pensii ale românilor sunt la ora actu­a­lă strâns legate între ele. Altfel spus, în ace­lași interval de timp, cam toate oferă randamente la fel de bune sau de slabe.

„Gradul de corelație a randamentelor prin­cipalelor active din portofoliu (acți­uni și titluri de stat) este relativ ridicat. O diversificare a universului investițional în active cu un nivel mai scăzut de corelație cu activele existente se poate traduce într-o performanță mai stabilă pe termen lung“, este de părere Alina Nacu, chief investment officer la Allianz-Țiriac Pensii Private, al doilea cel mai mare fond de pensii private din România după numărul de con­tribuabili (circa 1,5 milioane).

Trecerea la nivelul următor s-ar putea face urmând exemplul unor state cu sisteme de pensii private mai mature, spun specialiștii. Andreea Pipernea, noul director general al NN Pensii, cel mai mare fond din România (cu active de două mi­li­­arde de euro), este de părere că lărgirea cadrului investițional pentru Piloanele II și III le-ar putea da posibilitatea de a parti­cipa la finanțarea unor proiecte în par­te­neriat public-privat. „Fondurile de pensii sunt partenerul ideal al statului pentru finanțarea unor astfel de proiecte. Au pro­filul investițional al termenelor foarte lungi, deci sunt un partener ideal pentru fi­nanțarea proiectelor în parteneriat pu­blic-privat“, spune ea.

SOLUȚII. Având în vedere istoria compli­cată a acestor tipuri de parteneriate și lipsa unor exemple reale de succes, fondurile de pensii ar fi dispuse să gireze astfel de proiecte doar în anumite con­diții, „în măsura în care sunt proiecte cre­dibile“, explică Radu Crăciun, adăugând că o primă cerință ar fi introducerea unui management profesionist. „Trebuie să avem confortul de a ști că banii sunt ad­mi­­­nistrați profesionist“, completează el. Fondurile de pensii ar putea finanța, spre exemplu, emisiuni de obligațiuni pentru proiecte de infrastructură.

Lista nu se oprește însă aici. O in­ves­tiție în real estate, spre exemplu, le-ar pu­tea aduce un randament mediu anual cuprins între 7% și 9%, dacă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar fi dispusă să regândească regulile după care joacă fondurile de pensii private. „In­vestiția în real estate, în particular în ceea ce se numește income producing real estate sau active care generează veni­turi din exploatare (chirii) ar oferi un randament stabil și ar fi direct corelată cu dezvoltarea eco­no­mică în regiunea în care aceste active sunt dezvoltate”, spune Alina Nacu.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close