Pilonul II: Guvernul a pus gând rău economiilor românilor pentru a acoperi gaura de 1,3 miliarde de euro de la bugetul de pensii

Guvernul analizează o reducere semnificativă a contribuției vărsate la Pilonul II, al pensiilor private obligatorii, au confirmat reprezentanții Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Ei susțin că săptămâna trecută au fost invitați la o întâlnire cu ministrul Finanțelor și cu conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în cadrul căreia li s-au prezentat mai multe variante de reducere a contribuției de 5,1%, printre care înjumătățirea acesteia sau chiar reducerea sa la 1%. Situația nu a fost tranșată încă, urmând să existe și alte discuții și simulări de calcul pe această temă.

O reducere a contribuției vărsate administratorilor de pensii private ar putea reprezenta o încercare de rotunjire a veniturilor statului, în contextul în care veniturile bugetare nu s-au ridicat la așteptările guvernanților. În primele șase luni, la bugetul general consolidat s-au strâns cu 5,6 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) mai puțin decât era prevăzut în program, reiese in calculele NewMoney pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

În România funcționează la ora actuală un sistem de pensii bazat pe trei piloane. Primul este cel al pensiilor de stat, către care se îndreaptă cea mai mare parte a contribuțiilor de asigurări sociale. Pensiile de stat sunt pay-as-you-go, ceea ce înseamnă că pensiile de azi sunt plătite din contibuțiile colectate tot azi. Pilonul doi, al pensiilor private obligatorii a apărut în urmă cu nouă ani și presupune acumularea contribuțiilor în conturi individuale. Administratorii fondurilor de pensii private investesc, în numele angajaților, contribuțiile, acestea fiind plasate în instrumente cu un risc redus (cum sunt titlurile de stat, de exemplu). Se obțin astfel randamente care să rotunjească valoarea contribuțiilor. Al treilea pilon este cel al fondurilor private facultative, unde numărul de participanți este redus, fiind la latitudinea fiecăruia dacă dorește sau nu să contribuie la această formă de economisire pe termen lung.

Datele istorice arată statul nu a fost un bun gestionar al bugetului de pensii, în condițiile în care în nouă din ultimii zece ani a fost necesar să acopere din alte încasări bugetare diferența dintre contribuțiile virate de angajați și pensiile aflate în plată. 

Gaura de la pensii

România a reușit într-un singur an din ultimul deceniu să colecteze la bugetul asigurărilor sociale (al pensiilor de stat) contribuții mai mari decât valoarea pensiilor pe care le avea în plată. De altfel, de la an la an, raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează, ceea ce creează presiuni asupra bugetul de pensii. La fel, majorările de pensii pot duce la creșterea deficitului acestui buget public.

În total, în ultimii zece ani s-au acumulat deficite de peste 104,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 24,2 miliarde de euro (la cursurile medii de schimb aferente fiecărui an în parte).

În prima jumătate a acestui an, deficitul de la bugetul pensiilor publice s-a ridicat la 6,1 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro).

Cum au fost gestionate pensiile în sistem privat

Pe data de 19 mai 2017, la exact nouă ani de la startul efectiv al Pilonului II, numărul participanţilor la aceste fonduri a ajuns la aproape 6,9 milioane de persoane, iar activele nete gestionate au depăşit 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro).

Din calculele administratorilor reiese că la sumele depuse s-au mai adăugat 1,5 miliarde de lei, reprezentând randamentele investițiilor făcute. Fondurile de pensii private fac plasamente în titluri de stat, dar și în acțiuni pe bursă.

„Având în vedere că de-a lungul celor 9 ani de activitate fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuţii brute de 28,2 miliarde de lei, diferenţa o constituie o sumă de 6,91 miliarde de lei (peste 1,5 miliarde de lei), reprezentând câştigul total obţinut din investiţii, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul contributorilor români”, arată Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

Randamentul mediu al acestor fonduri a fost de circa 10% pe an.