Piețele financiare din întreaga lume caută să pună un „preț“ pe epidemia de coronavirus

Piețele financiare din întreaga lume caută să pună un „preț“ pe epidemia de coronavirus, volatilitatea fiind la cote înalte. Bursa de la București se mișcă în siajul celor din regiune, tre­când cu ușurință de la performanțe-re­cord la scăderi dramatice.

Primele două luni ale acestui an, marcate de răspândirea rapidă a epidemiei de coronavirus, au trimis principalele piețe internaționale în teritorii negative. Piața locală de capital nu a fost ocolită de turbulențe și a înregistrat un recul de 8,6% în ianuarie și în februarie, după ce indicele BET al Bursei de Valori Bu­cu­­rești (BVB) a atins maximul ultimilor 12 ani.

Indicele DAX din Germania a consemnat o scădere de 10,2%. Piața franceză de capital a plonjat cu 11,2%. FTSE 100 – care urmărește evoluția celor mai importante companii din Marea Britanie – a scăzut cu 12,7% în primele două luni ale anului. Dow Jones din Sta­tele Unite a marcat o pierdere de 11 pro­cente, iar S&P a scăzut cu 8,6%.

„Piața de capital din România a dat do­­vadă de reziliență, într-un context in­ternațional marcat de incertitudini spo­rite și de volatilitate accentuată, iar investitorii au posibilitatea să decidă cum să acționeze sau să reacționeze în de­plin acord cu strategia lor investițio­nală“, a comentat Adrian Tănase, chief executive office (CEO) al Bursei de Valori București. În opinia sa, un aspect important pe care trebuie să-l aibă în vedere investitorii de la nivel local este perspectiva de a nu fi cum­­părători ocazionali de acțiuni sau obli­gațiuni, ci investitori pe termen lung în economia României.

De altfel, sfatul este confirmat de realitatea că orice piață în curs de dezvoltare oferă, pe termen mediu și lung, randamente superioare piețelor mature. „În acest moment, această abordare inves­ti­țională, împreună cu un orizont de aștep­tare rezonabil, poate returna mai multe rezultate pozitive decât tranzacțiile reali­zate pe bază emoțională“, a punctat Tănase.

Profitabilitate

Cifrele confirmă afir­mațiile lui Adrian Tănase. Anul trecut, rata cu­mulativă a profitabilității companii­lor din BET a fost de 17,1%, potrivit unei analize a casei de brokeraj Prime Tran­saction.

Cele mai mari creșteri de profit dintre companiile listate la bursă le-au avut cele cu mare expunere pe sectorul de retail: Digi Communications (DIGI), Sphera Franchise Group (SFG, deținătoarea francizelor KFC și Pizza Hut în România), Med­Life (M), Purcari Wineries (Wine) și cele două bănci românești cotate (BRD și Banca Transilvania – TLV).

Companiile din indicele BET au încheiat anul 2019 cu un profit total mai mare cu peste 19,2% față de 2018, până la aproape 13 miliarde de lei, și cu venituri totale în creștere cu 13,3% față de 2019, până la 66,2 miliarde de lei, potrivit calcu­lelor făcute de Prime Transaction.

Dincolo de rezultatele din 2019, este de notorietate faptul că bursa locală, domi­nată de companiile energetice la care sta­tul este acționar, oferă unele dintre cele mai mari randamente din lume dacă sunt luate în considerare și dividendele. Legis­lația în vigoare prevede obligativitatea acordării acestora anual, iar în ultimii ani guvernele au obișnuit să ceară dividende suplimentare, pentru peticirea deficitului bugetar, aspect de care au beneficiat însă și investitorii de la bursă.

Incertitudine

În ciuda performanțelor, BVB se mișcă în siajul marilor burse, la fel ca toate piețele de capital mai mici. Iar acestea au avut parte de un început de an marcat de numeroase incertitudini. Incertitudinile presupun însă riscuri, iar riscurile înseamnă mișcări bruște ale indicilor.

Un alt eveniment la care piețele au re­ac­ționat puternic și pe care îl vor moni­toriza cu atenție este evoluția prețului pe­trolului. Decizia Arabiei Saudite, cel mai mare producător de la nivel mondial, de a scădea prețul de vânzare al țițeiului, cu riscul de a începe un război al prețu­ri­lor cu Rusia, ca o reacție a eșecului Orga­ni­zației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a reduce producția, a fost o altă lovitură dură. Dow Jones a pierdut peste 2.000 de puncte într-o singură zi (Black Monday – 9 martie), cea mai abruptă scădere din ultimii 30 de ani.

Un indicator atipic a fost poate cel mai urmărit în ultimele săptămâni – CBOE Volatility Index sau VIX, care vizează, după cum îi indică și numele, vo­la­ti­litatea pieței. Este echivalentul CDS-urilor, instrumente folosite de investitori pen­­tru a evalua riscul de intrare în faliment al unui stat. VIX a atins în Lunea Neagră cel mai ridicat nivel de după criză. Indexul folo­sește co­ta­țiile S&P pentru a măsura aș­tep­tările pieței cu privire la evo­­­­luția ac­țiu­nilor în următoarele 30 de zile.

Poate mai îngrijorătoare decât saltul din ziua în care piețele s-au prăbușit, pe fondul temerilor privind răspândirea co­ro­­navirusului cuplate cu situația pre­țului petrolului, este evoluția VIX din acest an. Indicele a înregistrat o creștere de 280%, față de 108% în 2008, când falimentele ban­care începeau să prevestească criza economică globală.

„Ne-am putea afla într-un nou regim de volatilitate pentru o bună perioadă de acum înainte“, a comentat Mark Longo, CEO la The Options Insider, o companie de cercetare, pentru MarketWatch.

Volatilitate

Analiștii avertizează că piețele de capital sunt un teritoriu periculos în această perioadă, mișcările fiind mari și aproape imposibil de anticipat. Volatilitatea este cuvântul la ordinea zilei. Bursele reacționează la știrile pri­vind răs­pândirea epidemiei, la informa­țiile pri­vind măsurile de sănătate publică impuse de guverne, în special cele legate de instaurarea amplelor carantine din China sau din Italia, dar și la informațiile privind măsurile de sprijinire a economii­lor. Indicii au avut și perioade de creștere în martie, după ce mai multe state au anunțat importante măsuri de ajutor. Germania a majorat plafonul investi­țiilor publice din următorii ani, iar Italia, Portugalia, China și Japonia au programe însemnate destinate mediului de afaceri, de la credite fis­cale la scutiri de taxe și până la asigurarea lichidității. Măsurile fiscale anunțate de SUA au fost o altă gură de aer pentru investitori.

Situația nu este însă sub control. Multe decizii de sănătate publică riscă să ducă la o încetinire sem­ni­ficativă a activității economice. S-a în­tâmplat deja în China, unde indicele ma­na­gerilor de achiziții din sectorul manufacturier a căzut la 35,7 puncte în fe­bruarie, 50 de puncte fiind di­ferența dintre recesiune și creștere eco­no­mică. La începutul crizei, indicele era de 38,8 puncte.

Și cum China este puternic integrată în lanțurile mondiale de aprovizionare, ex­perții se așteaptă ca întreruperea activi­tății acolo să creeze probleme și în alte părți. „Potențialul disruptiv pentru piețe al unei povești înfricoșătoare este uriaș“, a comentat și Robert Shiller, profesor la Yale și laureat al premiului Nobel pentru economie. „Este foarte probabilă o recesiune. Mediul de afaceri este deja afectat. Oamenii dau deja înapoi. Nu vom vedea investiții noi creative în acest mediu“, a comentat el.

Toate aceste aspecte se vor traduce printr-o volatilitate mare a piețelor globale de capital, volatilitate care se va răsfrânge și asupra Bursei de Valori Bucu­rești. Momentul nu este oportun, având în vedere că evoluția din acest an va dicta dacă bursa locală va fi realmente înca­drată de Morgan Stanley Capital International (MSCI) în categoria piețelor emergente.

Indiferent de nebunia de la nivel global, îndemnul CEO-ului Bursei de Va­lori Bu­curești rămâne valabil. Pentru cei care caută să investească pe termen lung, pia­ța de capital românească rămâne o op­țiune foarte bună.

Black Monday

Răspândirea epidemiei de coronavirus și prăbușirea peste noapte a prețului pe­trolului s-au tradus prin pier­deri de miliarde de dolari pe marile burse ale lumii. Și la București, declinul a fost accentuat.

• BET. Indicele BET, care urmă­rește evoluția celor mai lichide 16 acțiuni de la BVB, a înregistrat o scădere de 7,5% pe 9 martie, ziua în care Dow Jones a pierdut 2.000 de puncte, cea mai abruptă scădere zilnică post-2008.
• Rulaj. Scăderea s-a produs în contextul în care rulajul a fost de 138,7 milioane de lei, de aproape trei ori mai mare decât media zilnică din acest an, de circa 50 de mili­oane de lei.
• Pierderi. Cele mai tran­zac­ționate acțiuni de Black Monday au fost cele ale Băncii Transilvania, care au încheiat ziua cu un declin de circa 6%, la un rulaj de 41,2 milioane de lei. Pe locul doi s-au clasat titlurile Fondul Proprietatea (declin de 5,2% la un rulaj de 25,8 milioane de lei). Topul a fost completat de Romgaz, cu un rulaj de 17,4 milioane de lei și o depreciere de 5,2%.
• Energie. Indicele BET-NG, care urmărește evoluția companiilor din sectorul energiei și utilităților, a coborât cu 8,6%. Acțiunile OMV Petrom, a căror evoluție e dependentă de prețul petrolului, au scăzut cu 13,8%, la un rulaj de aproape 14 mili­oane de lei.