Piața bicicletelor este în creștere, infrastructura rămâne deficitară

Senica Micu 11/09/2020 | 10:25 Financiar
Piața bicicletelor este în creștere, infrastructura rămâne deficitară

În trend sau nu, bicicleta rămâne astăzi unul dintre puținele mijloace de transport care nu poluează. Retailerii locali sunt deja pregătiți să facă față cererilor în creștere. Mai rămâne însă un singur hop: infrastructura deficitară.

Deși cele mai multe orașe din România au un nivel de poluare peste limita admisă în normele europene, cu București în cap de listă, măsurile menite să încurajeze pro­iecte pentru schimbarea calității vieții se iau cu viteza melcului. Cu aproximativ 500 de kilometri de piste pentru bicicliști la finalul lui 2019, țara noastră nu se va apropia prea curând de statele dezvoltate din Europa.

„Piața de biciclete din România este în urmă față de vestul Europei, iar acest lucru se întâmplă nu doar pentru că românii au o putere de cumpărare mai scăzută, ci mai ales din cauza infrastructurii precare necesare. În pandemie, o serie de orașe eu­ropene au adăugat sute de kilometri de piste pentru biciclete în câteva luni, în timp ce la noi ritmul de dezvoltare a acestei infrastructuri este încă foarte lent“, spune Robert Berza, vicepreședinte Fashion & Sport eMAG, cel mai mare retailer online de la noi. De altfel, veștile bune vin tot de la comercianți, care, în ultimii ani, au diversificat oferta de biciclete și au adaptat-o pentru buzunarul fiecăruia.

Și retaileri, și producători

Firma Sport Mechanical Workshop din Timi­șoara, care asamblează biciclete pentru fran­cezii de la Decathlon (unul dintre cei mai mari retaileri din lume pe segmentul de articole sportive, prezent în peste 50 de țări, atât offline, cât și online), anunța la începutul acestui an că va investi 30 de mi­lioane de euro într-o nouă unitate de pro­ducție în plan local. Proiectul se află în fază de construcție și urmează să se desfășoare în mai multe etape.

„Șantierul pentru noua fabrică a fost demarat, iar clădirea, în prima fază a inves­tiției – care înseamnă 21 de milioane de euro –, ar trebui finalizată în octombrie 2021. Sport Mechanical Workshop este fur­nizor dedicat 100% pentru Decathlon și, cu ajutorul lor, ne urmăm planul de creștere a producției/asamblării de biciclete în România“, detaliază Andreea Bucșa, marketing specialist Decathlon România. La final, hala de producție, unde se vor asambla anual 1,5 milioane de biciclete, va acoperi 23.000 de metri pătrați, devenind cea mai mare unitate de acest gen din regiune.

În momentul de față, în România, în afară de Sport Mechanical Workshop, sunt și alte mari companii care produc biciclete și părți componente atât pentru piața in­ternă, cât și pentru export: Madirom Prod (companie controlată de Decathlon), Eurosport DHS și Mechrom Industry. Dar sunt și unele firme mai mici, precum Atelierele Pegas. Potrivit experților din domeniu, această piață a crescut de peste zece ori în ultimul deceniu în România, până spre o jumătate de miliard de euro anul tre­cut, atât din punctul de vedere al pro­duc­ției, cât și din cel al vânzărilor.

„Aproximativ 41% din bicicletele vândute de Decathlon în România sunt asamblate aici, urmând ca acest procent să crească, odată cu creșterea numărului de modele asamblate cu furnizorii locali, până la peste 90% în următorii șapte ani. Acesta este obiectivul nostru. Decathlon are o strategie de producție locală și lu­crează pentru a găsi parteneri industriali care să producă tot mai multe componente pentru biciclete“, mai spune Andreea Bucșa. Anul trecut, retailerul a vândut circa 120.000 de biciclete doar în România.

Blocați în infrastructură

În ceea ce privește anul în curs, Robert Berza estimează că vânzările de biciclete vor fi cu 60% mai mari în primele opt luni față de aceeași perioadă a anului trecut, creștere care ar putea să își păstreze același ritm și anul viitor. „Vorbim de o categorie se­zo­nieră, astfel că vânzările se revigorează, de regulă, primăvara“, punctează reprezentantul eMAG, lucru reconfirmat, de altfel, și de reprezentanții magazinelor online evoMAG și Altex, care promovează, la rândul lor, astfel de produse.

Din acest moment, continuă Berza, „ritmul de creștere va fi influențat foarte mult de infrastructură. În perioada ianuarie-august 2019, categoria ciclism a reprezentat 14% din totalul vânzărilor de sport & outdoor la eMAG, în timp ce în aceeași peri­oadă a acestui an, reprezintă 24% din totalul acestora. Cea mai scumpă bicicletă vân­dută până acum anul acesta a fost un KTM de 29 de inchi MT Scarp Gloriou, la 16.999 de lei“. Bicicletele vândute pe platforma eMAG provin în proporție de 90% de la furnizorii locali, care se ocupă de asamblarea lor, însă producția efectivă are loc în China.

Un studiu realizat recent de compania Ipsos România arată că, înainte de declararea stării de urgență, mobilitatea românilor se baza pe mersul pe jos (practicat zilnic de 66% din respondenți), pe automobil (zilnic – în cazul a 38% din respondenți – și de două-trei ori pe săptămână – 69% din cei incluși în studiu) și pe transportul pu­blic (18% zilnic). La polul opus, motocicleta și trotineta (clasică sau electrică) reprezentau mijloacele de transport cel mai rar alese de români (doar 1 din 7). În ceea ce privește bicicletele, doar 5% spun că le folosesc zilnic ca mijloc de transport.

Ușor de intuit, absența unei infrastructuri adecvate a fost și continuă să fie principala barieră în utilizarea mai frecventă a bicicletelor și a trotinetelor. Odată cu criza sanitară, arată o analiză de piață publicată pe site-ul Green Report în luna mai a acestui an, foarte multe orașe mari din Europa, printre care Paris (Franța) și Bruxelles (Belgia), au înființat piste noi pentru bici­cliști, în unele cazuri chiar pe benzile pentru mașini, acolo unde circulația fusese întreruptă. În capitala Franței, de exemplu, care avea deja 370 de kilometri de piste, au fost amenajați alți 280 de kilometri de piste temporare. Totalul kilometrilor de piste noi va crește considerabil și la Bru­xe­lles, în al cărui centru vor avea acces doar automobilele cu emisii reduse.

Mai aproape de România, Budapesta are peste 200 de kilometri de piste, iar auto­ritățile locale au anunțat recent că anali­zează înființarea unora noi pe șoselele cu mai multe benzi. Prin comparație, capitala României are sub 25 de kilometri de pistă funcționali, susțin reprezentanți din domeniu, urmând să crească la aproape 70 de kilometri într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, după ce guvernul a aprobat anul trecut aproape 45 de milioane de lei pentru amenajarea de piste noi de biciclete în București. Sau, cel puțin, aceasta este intenția pe hârtie.

Acest articol a aparut în numărul 98 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente.