Peste 4.000 de cadre didactice necalificate vor preda elevilor în noul an şcolar. Liber la angajare în învăţământ fără calificare!

Şcolile au făcut angajări de persoane necalificate sau fără pregătire pentru postul pe care-l ocupă în ultimul an şi, potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, în prezent sunt 4.152 de profesori necalificați în sistemul de învățământ. Comparativ, cu un an în urmă erau 3.700.

“Știți că în momentul de față – anul trecut am avut 3.700 – anul acesta avem 4.152 profesori necalificați în sistem, dintre care avem și 900 de profesori care au doar diplomă de bacalaureat, nu au studii superioare. Aceasta este starea actuală”, a declarat ministrul Educaţiei.

Deficit de peste 11.000 de cadre didactice în şcolile româneşti

Potrivit statisticilor, în ultimii 18 ani în sistemul de educaţie din România a existat permanent un deficit de peste 11.000 de cadre didactice, iar unii dintre suplinitori au doar studii liceale. În prezent, peste 6.000 de pensionari au fost aduşi la catedră ca suplinitori.

De altfel, în aceste zile are loc repartizarea cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă, în anul şcolar 2022-2023, dar şi a posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/ rezervate, la nivelul inspectoratului şcolar.

În sistemul de educație din România lucrează peste 230.000 de persoane. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul profesorilor este de aproximativ 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Creșterea salarială de 4% de la 1 septembrie

Cu toate acestea, salariile nu sunt foarte atractive în Educaţie, guvernul urmând să majoreze de la 1 septembrie salariile cadrelor didactice doar cu 4% din salariul de bază.

Este vorba de o nouă excepție de la Legea salarizării 153/2017, lege neaplicată în ultimii 3 ani pentru personalul din învățământ, excepție prin care în loc să fie acordată creșterea salarială conform grilei prevăzute, pentru anul 2022, este acordat un procent de 25% din diferența între salariul prevăzut în grilă și cel din decembrie 2021.

Creșterea salarială de 4% este similară cu cea din ianuarie 2022. În România un profesor debutant câștigă lunar 4.098 lei brut (2.397 net) dacă are studii superioare de lungă durată.

În schimb, profesorii cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I au un salariu între 3.394 și 4.709 lei net. Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic II au salarii între 3.857 și 4.227 de lei net. Un profesor cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv poate primi salariu între 3.746 și 4.003 lei net.

Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I au salarii între 2.647 și 2.875 lei net. Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic II au salarii între 3.655 și 3.883 lei net, în timp ce profesorii cu grad didactic definitiv au salarii între 3.620 și 3.791 lei net.

Profesorii care ocupă funcții de conducere au venituri mai mari. Astfel, un director de școală primară are un salariu de 6.341 lei net, iar un director de școală gimnaziala – 6.353 lei net. Spre exemplu, directorul unui liceu are un salariu de 6.519 lei net, pe când un director adjunct primeşte 6.226 lei net.

Excepţie de la Legea învățământului preuniversitar

O excepție din proiectul Legii învățământului preuniversitar prevede că orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic.

Aceștia ar urma să susțină o probă de verificare a cunoștințelor pedagogice, probă organizată de CNFDCD (Centrul Național de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactică), scrie edupedu.ro.

Traseul va fi mult mai ușor pentru candidatul care nu are formarea inițială și pregătire în domeniu, decât pentru cei care se pregătesc pentru asta prin modulele psihopedagogice, masterat didactic sau facultate de specialitate, potrivit sursei citate.

Astfel, cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații: cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului, studenți, în curs de calificare, sau cu studii medii.

Formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Etapele pentru viitorii profesori, ca să poată preda

În proiect se precizează că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadrați cu jumătate de normă și vor fi plătiți cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licențierea.

Pentru a deveni profesori, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.

O noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).

Programe noi de formare inițială pentru profesori

În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori.

• a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;
• b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;
• c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;
• d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.

După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.

Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:

• a) raportul de evaluare a stagiului practic;
• b) examen scris.

Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.

„Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:

• a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal,  realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
• b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.

Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”