Pescăria lui Matei livrează și la domiciliu sau la serviciu. Cine poate comanda meniu pescăresc la restaurantul din Agigea

Florel Manu 17/04/2019 | 13:32 Oameni
Pescăria lui Matei livrează și la domiciliu sau la serviciu. Cine poate comanda meniu pescăresc la restaurantul din Agigea

Din comoditate, angajatul ocupat își co­mandă prânzul online sau la telefon. Din necesitate, tot mai multe restaurante și-au adaptat businessul și își deschid departamente pentru livrarea mân­cării la serviciu sau la domiciliu.

Acest articol a apărut în numărul 63 (15 – 28 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Nu a fost o glumă de 1 aprilie, ziua în care Matei Datcu (36 de ani) a inaugurat servi­ciul takeaway, de livrare a mâncării la pa­chet în Constanța. Se întâmpla la șase ani de la deschiderea la Agigea a restaurantului său, Pescăria lui Matei, șase ani în care a declarat în repetate rânduri că nu va deschide un nou local în altă parte. Vremurile și obiceiurile de consum ale ro­mânilor l-au făcut totuși să-și schimbe strategia.

Amplasat la intersecția a două străzi din zona veche a Constanței, Pescăria lui Matei Takeaway are o bucătărie de peste 100 de metri pătrați și un spațiu dedicat pentru livrări, la parterul unei case închiriate. „La Constanța, suntem singurul restaurant cu specific pescăresc listat pe plat­formele de livrare de mâncare online“, explică Datcu.

LANSARE LA CALD. Cu două zile înainte de marea deschidere, la Pescăria lui Matei Takeaway se gătea de zor. Pe plitele profesionale amplasate în mijlocul bucătăriei erau pe foc ciorba de pește și midiile în cochilie. La un colț de plită, două angajate rememorau meniul. Doi tineri bu­cătari amestecau în două oale mari. Între timp, în buzunarul lui Matei Datcu, telefonul suna încontinuu. Posibili clienți întrebau nerăbdători când pot plasa comenzi pentru mâncare pescărească.

„Avem ceva emoții“, recunoaște Matei Datcu. Și nu pentru calitatea preparatelor, ci pentru noul model de business. Nu a mai livrat vreodată comenzi la domiciliu sau la birou și nu știe din experiență proprie ce implică o astfel de activitate. Și-a listat meniul atât pe site-ul propriu, cât și pe cel al platformei takeaway.com. Iar prima zi de livrare nu a fost una rea. „Am primit 30 de comenzi“, spune Datcu. Este optimist și speră ca, zilnic, numărul comenzilor să crească.

„Sfatul meu este ca, la început, primele comenzi să le plaseze prin platformele specializate în livrări“, îl povățuiește de la distanță Marian Cuzdrioreanu, proprietar al localului cu specific pescăresc Victorița Pescărița, deschis în București. Cu expe­riență în organizarea de festivaluri pescă­rești, Marian Cuzdrioreanu spune că un restaurant nișat, cum este și cel al lui Matei Datcu, trebuie să ia în calcul și se­zo­na­litatea. Practic, în Postul Mare, cele mai bune vânzări au loc în zilele cu dezlegare la pește. Însă există și o oportunitate: li­vra­rea pentru clienți care lucrează în mul­ti­naționale, pentru care postul nu con­tează.

Restaurantul lui Cuzdrioreanu este lis­tat pe aproape toate platformele de li­vrare din București. Pescăria lui Matei lucrează deocamdată doar cu Takeaway.com, care acoperă cea mai mare parte din teritoriul Constanței. Însă Datcu vrea mai mult: „Dacă numărul de comenzi va crește, iau în calcul și formarea unei flote proprii“. Marian Cuzdrioreanu spune în schimb că noua linie de business repre­zentată de livrarea la domiciliu crește gra­dual. „La început, livrările la comandă vor fi de 5-10% din businessul restaurantului, iar la maturitate vor ajunge la 30%“, e­x­plică acesta.

CÂRPEALA TE OMOARĂ“. Pentru a atrage atenția clienților, Matei Datcu nu se va axa doar pe gustul produselor sale, ci și pe prezentarea lor. Pentru asta, a fă­cut o comandă de cutii și recipiente speciale către o companie din Cluj-Napoca. În plus, meniul nu va fi similar cu cel al res­taurantului din Agigea. Pentru că majoritatea comenzilor vin de la cei care se află la serviciu, se va axa pe aperitive, ciorbe și scoici.

Cu toate că sunt poziționate destul de sus ca preț, Datcu nu are emoții că produ­sele lui nu vor fi apreciate pe piață. De altfel, are mare încredere în noua linie de business, în care a investit aproximativ 120.000 de euro. „Sunt momente când câr­peala te omoară“, justifică Matei Datcu in­vestiția pe care a făcut-o în amenajarea spa­țiului, precizând că suma cea mai mare a fost înghițită de aparatura din bu­cătărie. În paralel, a investit într-un site propriu și într-un mic dispecerat pentru preluarea comenzilor.

În momentul de față, Matei Datcu are trei mari linii de business: cherhanaua – unde aduce și tranșează peștele de pe mare și de la balta familiei de la Bugeac, de lângă Ostrov –, restaurantul de la Agigea și punctul takeaway de la Constanța. Anul trecut, a început să investească în modernizarea cherhanalei, construită în anii ’80, cu intenția de a o include în circuitul turistic. „Aș vrea să o amenajez ca pe un muzeu“, detaliază el. Partea de jos a cherhanalei ar urma să fie dedicată zonei de procesare a peștelui provenit din activitatea proprie de pescuit și unui spa­țiu de locuit, iar etajul să fie destinat acti­vi­tăților de turism, inclusiv pentru activi­tăți de tip team building. Cherhanaua con­tinuă să producă pentru restaurantul din Agigea și pentru takeaway.

Investițiile pe zona de takeaway, în schimb, vor continua doar dacă Matei Datcu va decide să își facă propria rețea de livrare a comenzilor. Odată cu revenirea sezonului estival, ia în calcul și întări­rea echipei de la restaurant. „Cred că în final voi aduce oameni din Asia“, mărtu­risește antreprenorul, precizând că lipsa de personal autohton este tot mai acută de la un sezon la altul. Nu va ezita să angajeze muncitori străini, chiar dacă cheltuielile pentru aducerea lor în țară se vor ridica la 1.800 de euro de persoană, ceea ce presupune achitarea drumului angaja­tului și a taxelor către stat și către firmele de recrutare.

Afacere de familie. Pescăria lui Matei este o afacere care s-a dezvoltat în familie. Bunicul și tatăl lui Matei au fost șefi de pescărie. Absolvent al Facultății de Chimie Alimentară a Universității „Dunărea de Jos“, din Galați, Matei Datcu a fost sfă­tuit de tatăl său să nu se orienteze către pis­cicultură, pentru că a învățat de mic toate tainele meseriei de pescar și nu are rost să repete ceea ce știe deja.

După cinci ani de facultate și alți doi de master, a ajuns inspector în Direcția Sa­nitar-Veterinară. Se întâmpla în perioada 2007-2008, dar afinitatea pentru businessul la malul mării l-a făcut să se orienteze către antreprenoriat. „Aveam un mic bar sezonier pe plajă. Mama făcea ciorbă, iar eu puneam peștele pe grătar“, își amin­tește Matei Datcu. Din 2013, modelul de business s-a schimbat. Datcu a deschis res­taurantul de la Agigea, care în 2017 i-a generat o cifră de afaceri de circa 2,1 milioane de euro și un profit net de aproape 700.000 de euro.

Nu știa nimic despre afa­cerile din HoReCa și nu făcuse niciun studiu de piață. Intuise în schimb o oportunitate și a decis să-și asculte instinctul de om al mării pe care o vedea în fiecare dimineață de la fereastra cherhanalei în care locuia îm­preună cu familia. Acum, cunoaște piața locală de pește și are de gând să adauge câte o linie nouă de business, dacă va intui că aceasta ar putea genera venituri su­plimentare.

Avantajul lui Matei Datcu este că își asi­gură singur materia primă. De pe mare aduce peștele pe care îl prinde cu propriii angajați, iar din zona Ostrov, de la balta Bugeac, aduce pește de apă dulce, afacere care încă este gestionată de tatăl său. Mai mult, procesarea peștelui o face tot la cherhana. Pune peștele la marinat și chiar îl afumă în propria afumătoare.

Cu toate că a început de la zero businessul cu restaurantul, recunoaște că s-a do­cumentat „spionând“ afacerile similare din apropierea lui. A mers de mai multe ori la Popasul Pescarilor de lângă Olimp, deschis în 1996 și considerat în urmă cu zece ani unul dintre puținele restaurante cu specific pescăresc de la malul mării. Tot pentru documentare, a trecut granița la bulgari și a mers la Dalboca, un loc frec­ventat de românii pasionați de meni­uri pe bază de pește și fructe de mare.

Încă de la deschiderea restaurantului, a mizat pe produse simple și nu s-a încurcat cu feluri complicate din gastronomia pes­că­rească internațională. S-a poziționat încă de la început la prețuri peste medie și a reușit să își creeze propriii clienți. Re­cu­noaște că, în afara sezonului, cei mai fi­deli clienți sunt bucureștenii, însă aceș­tia vin doar în weekend. De acum înainte, odată cu implementarea sistemului takeaway, vrea să ajungă și la cât mai mulți constănțeni. Iar dacă este cerere, e pre­gă­tit să revoluționeze și procesul de livrare, astfel încât produsele lui să ajungă la des­tinație cât ai zice „pește“.

 

Acest material a fost documentat la Constanța.

 

Salt de pește

Chiar dacă România se află la coada Europei în ceea ce pri­­vește consumul anual de pește, cu circa șapte kilograme per capita, de patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene, piața a cunoscut anul trecut un mic salt, în comparație cu 2017.

 

  • Evoluție. În 2018, piața locală a peștelui a crescut cu circa 10% față de anul precedent, ajungând la peste 380 de milioane de euro, majoritatea produselor fiind procurate din alte țări.
  • Surse. Consumul de pește din România este acoperit în pro­por­ție de 18% din producția internă, restul fiind asigurat de importuri din Grecia, Bulgaria sau din țările nordice.
  • Popularitate. Cel mai importat produs al anului trecut a fost somonul, cu vânzări de circa 50 de milioane de euro la nivel național în primul semestru.
  • Producție. România produce anual 18.000 de tone de pește; o jumătate din această cantitate provine din acva­cul­tură, iar cealaltă jumătate − din pescuit.
  • Potenț Suprafața pis­ci­colă din România, exploatată de ferme, este estimată la 80.000-100.000 de hectare.
  • CÂȘTIGURI. Cele mai mari marje de câștig pe piața pește­luri sunt înregistrate în restaurante, circa 100%. Urmează magazinele, cu 30%, și importa­torii, care au adaosuri de circa 5-10%.
  • DELICATESE. Piața fructelor de mare din România este estimată la peste 40 de milioane de euro. Cele mai vândute fructe de mare sunt creveții, urmați de scoici, calamari și caracatițe.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.