Perspectivele privind evoluția economiei mondiale s-au îmbunătățit semnificativ în ultimele săptămâni, pe măsură ce SUA, Europa și China au performanțe peste așteptări
Perspectivele privind evoluția economiei mondiale s-au îmbunătățit semnificativ în ultimele săptămâni, pe măsură ce SUA, Europa și China au performanțe peste așteptări. Dar oare nu am deschis prea repede sticla de șampanie?
Angajatorii americani au creat un nu măr neașteptat de locuri de muncă (peste o jumătate de milion în ianuarie, dublu față de decembrie sau față de prognoze, rata șomajului coborând la 3,4%, cel mai redus nivel din ultimii 53 de ani). Indicatorii industriali din Zona Euro sugerează o creștere a activității. Iar consumatorii chinezi cheltuiesc bani din nou.
Noile prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI) indică o încetinire mai puțin accentuată a creșterii economiei globale, la 2,9% din produsul intern brut (PIB) în acest an (în octombrie, estimarea era de 2,7%), de la 3,4% în 2022, ca urmare a deciziilor de politică monetară de la nivel mondial și a efectelor războiului din Ucraina.
Creșterea economică a Zonei Euro este de așteptat să atingă 0,7% din PIB în acest an și 1,6% anul viitor, potrivit noilor pers pective. De altfel, economia Zonei Euro a avut o performanță peste aștep tări în această iarnă, reușind să evite con tracția și consemnând o creștere de 0,1% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut. „Acest lucru maschează totuși o con trac ție a chel tuielilor gospodăriilor. Cele mai pesimiste scenarii pentru această iarnă au fost evitate, dar activitatea econo mică se menține anostă“, au comentat ana liștii băncii olandeze ING într-o notă transmisă investitorilor.
În spatele cifrelor
Datele defalcate afe rente marilor economii europene indică totodată o scădere accentuată a cererii interne, respectiv a consumului, în special în Germania, dar și în Franța și Spania. „Importurile au scăzut semnificativ, în timp ce exporturile au rezistat destul de bine, ceea ce înseamnă că exporturile nete par să fi contribuit pozitiv la creșterea economică în tri mestrul al patrulea. Când acest lucru se da torează însă scăderii importurilor, nu este un semn bun“, a avertizat Bert Colijn, senior economist pentru Zona Euro la ING.
Excedentul comercial al Germaniei, cea mai mare economie europeană, s-a topit în 2022, scăzând la cel mai redus nivel al ulti melor două decenii, din cauza scumpirii im porturilor la energie și a scăderii cererii mondiale. Diferența dintre exporturi și importuri a fost de doar 79,7 miliarde de euro, mai puțin de jumătate față de nivelul din 2021.
Capacitatea Europei de a face față decu plării de energia rusească este esențială pentru perspectivele economiei globale, crede Christian Keller, șeful cercetării economice în cadrul băncii britanice Barclays. Datorită eforturilor de conservare și a vremii blânde, rezervele europene de stocare a ga zelor sunt acum la aproape 74% din capaci tate. Media pe ultimii cinci ani din această perioadă calendaristică era de aproximativ 55%. „Acest lucru a eliminat cu adevărat un risc potențial de raționalizare a energiei în Europa. Aceasta a fost sabia lui Damocles care atârna deasupra Europei“, a comentat Keller.
Veștile din China sunt, de asemenea, optimiste. Deschiderea bruscă a economiei, după ani de politici draconice anti-COVID-19, este de așteptat să antreneze creșterea consumului și a cererii. Și nu numai.
Ce dă totuși mari bătă de cap?
Nu me roși analiști se tem că eliminarea restric țiilor din China se va traduce printr-o „reinflamare“ a inflației, în contextul în care ma rile bănci centrale ale lumii au majorat în prima lună a anului dobânzile de politică monetară la cele mai înalte niveluri de după criza financiară din 2008-2009, stârnind an xietate în rândul unor investitori că evoluția exuberantă a piețelor de obligațiuni, spre exemplu, subestimează dovezile unei in flații persistente.
Timp de săptămâni, speranțele investitorilor că relaxarea presiunilor inflaționiste și răcirea creșterii economice vor permite Re zervei Federale (Fed) din SUA să reducă rit mul majorărilor au stimulat avansul ac țiunilor și al altor active de risc, după un 2022 în care acestea au avut performanțe foarte slabe. Iar comentariile președintelui Fed, Jerome Powell, de după prima ședință de politică monetară din 2023, în care do bân zile au fost majorate cu doar 0,25 puncte procentuale, le-au întărit investitorilor convingerile. „Se apropie lumina de la capătul acestui ciclu monetar“, a comentat Alessio de Longis, manager senior de portofoliu la Invesco Investment Solutions, în urma deciziei Fed de a reduce pasul majo ră rilor de dobândă.
Banca Centrală Europeană (BCE), care a reacționat ceva mai lent, a majorat la rândul său dobânzile, cu 0,5 puncte procentuale, la prima ședință din 2023, semnalând noi majorări. Principala preocupare a BCE, care face ca perioada de înăsprire monetară să nu fie încă aproape de final, este inflația de bază, cea care nu ține cont de prețurile volatile la alimente și energie și care s-a men ținut la nivelul-record de 5,2% în ianua rie. Cuplată cu efectele amplelor stimulente fiscale, aceasta creează incertitudini în pri vința nivelului la care se vor opri băncile cen trale cu dobânzile.
În direcția greșită
Continuarea acestor politici este văzută însă ca o strategie ris cantă și proastă de reducere a inflației de unii economiști. Joseph Stiglitz, laureat al pre miului Nobel pentru Economie, a atras atenția că economia ar avea mai multe de câștigat de pe urma unor măsuri menite să influențeze factorii care alimentează creș te rile de preț, respectiv problemele de ofertă. „Există dovezi copleșitoare că principala sursă a inflației au fost șocurile de ofertă legate de pandemie și schimbări ale mode lelor cererii, nu cererea agregată în exces și, cu siguranță, nicio cerere suplimentară creată de cheltuielile legate de pandemie. Oricine are încredere în economia de piață știe că problemele de aprovizionare vor fi rezolvate în cele din urmă; dar nimeni nu putea ști când“, notează el.
În opinia sa, rezolvarea blocajelor de pe lanțurile globale de aprovizionare va avea un efect de reducere a inflației, chiar dacă manifestarea acestuia va dura mai mult de cât a durat, spre exemplu, fenomenul opus, de creștere a prețurilor. „Mai rău, nu este clar dacă actuala abordare are vreun avantaj. În realitate, creșterea ratelor dobânzilor ar putea face mai mult rău decât bine, fă când mai costisitoare pentru firme realizarea de investiții în soluții care ar putea răspunde actualelor constrângeri ale ofertei“, avertizează el.
Și nu este singurul care crede că aceste politici se vor traduce, inevitabil, printr-o re cesiune. „Credem că Zona Euro (cu ex cepția Irlandei) va intra în recesiune în prima jumătate a acestui an, pe măsură ce efectele înăspririi politicii monetare a BCE se vor intensifica, gospodăriile vor continua să se confrunte cu efectele creșterii costului vieții, iar cererea externă va rămâne scă zută“, consideră și Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Eco nomics.
România este prinsă în acest turbion al evoluțiilor de la nivel global, aflându-se la rândul său aproape momentul în care va depăși punctul de vârf al inflației – și deci al creșterii costurilor de finanțare – cu prețul încetinirii creșterii economice la 1,7% din PIB, în opinia analiștilor privați, respectiv la 2,8%, în opinia autorităților.
Evoluții locale
Și în privința economiei României, perspectivele sunt ceva mai optimiste, cu toate că o serie de riscuri persistă.
- BAROMETRU. Managerii din comerț și cei din con struc ții se așteaptă la o scă dere a activității economice în primul trimestru din 2023, în vreme ce managerii din industrie și cei din servicii pre conizează o relativă stabilitate, reiese dintr-un barometru realizat de Institutul Național de Statistică (INS) la începutul acestui an. Prețu rile, în schimb, ar urma să crească în toate sectoarele.
- DOBÂNZI. Banca Națio nală a României (BNR) a majorat dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an, la 7% pe an, decizie premergă toare unei opriri a ciclului de înăsprire a politicii monetare, consideră specialiștii. Inflația este de așteptat să coboare în lunile ce urmează, în mare măsură datorită efectului de bază.
- PROGNOZE. Guvernul mizează pe o creștere eco nomică de 2,8% din PIB în acest an, semnificativ mai mare decât prognozele din piață. Analiștii din sectorul financiar-bancar, spre exemplu, întrevăd un avans al acti vității economice de doar 1,7% din produsul intern brut, potrivit unui son daj realizat în rândul membrilor CFA România.
Acest articol a apărut în numărul 157 al revistei NewMoney
FOTO: Getty
