Paradoxul pandemiei: Economia globală s-a comprimat, rata șomajului a crescut semnificativ, dar bogații lumii au marcat profituri uriașe pe o piață de capital în explozie

Mimi Noel 30/07/2021 | 10:23 Global
Paradoxul pandemiei: Economia globală s-a comprimat, rata șomajului a crescut semnificativ, dar bogații lumii au marcat profituri uriașe pe o piață de capital în explozie

Un raport al celor de la Credit Suisse ara­tă că avuția bogaților lumii a crescut în timpul anului de pandemie. Creșteri a în­registrat și averea clasei de mijloc, dar în același timp s-au adâncit disparitățile.

Anul de pandemie prin care am trecut cu toții va rămâne în istorie drept unul remarcabil pentru avuția netă a lumii. În timp ce economia globală s-a comprimat, iar rata șomajului a crescut semnificativ, bogații lumii au marcat profituri uriașe pe o piață de capital în explozie.

Într-un raport dat publicității la final de iunie, Credit Suisse raporta că avuția netă globală, inclusiv depozitele tuturor, de la mi­li­ardari la cei cu venituri normale, a cres­cut cu 7,4% în 2020. Israelienii au reușit o cifră peste media globală, obți­nând o creș­tere cu 9% (aproape 1.300 de miliarde de do­lari).

Avuția deținută de 1% cei mai bogați oameni ai lumii a crescut simțitor pe fondul efor­turilor de a atenua impactul pandemiei, apreciază analiștii Credit Suisse Group AG. De exemplu, ponderea averilor deținute de bogații Braziliei în raport cu în­treaga avere națională a crescut anul trecut la 49,6%, cu 2,7% mai mult decât în anul 2019, cel mai mare salt în rândul celor zece state luate în calcul de Glo­bal Wealth Report, document lansat la final de iunie de Credit Suisse și citat de The Guardian și Bloomberg.

Totodată, raportul a expus câștigurile rapide marcate de cei mai bogați 500 de oa­meni ai lumii, care și-au crescut averea cu­mulat cu 1.800 de miliarde de dolari com­parativ cu anul trecut, potrivit indexului Bloomberg. Cum era de așteptat, au cres­cut și disparitățile.

„Bogații planetei nu au fost mai deloc afectați de scăderea activității economice din motive de pandemie și, mai important, au beneficiat direct de impactul ratelor scă­zute ale dobânzilor pe piața de capital și pe cea imobiliară“, mai notează raportul Credit Suisse.

Coeficientul Gini, un indice mai larg care măsoară inegalitatea și care surprinde va­ria­țiile la ambele capete ale spectrului, a cres­cut în 2020 în toate cele zece țări selectate în raport, cu excepția SUA, unde a scăzut ușor. Avuția globală a gospodăriilor a ajuns la valoarea de 418.000 de miliarde de dolari, mai citează The Guardian din stu­diu.

Clasa de mijloc – mai bogată și nu prea

Numai că aceste calcule trebuie privite nuanțat, cel pu­țin în cazul Israelului, atrage atenția ziarul israelian Haaretz. Comparativ cu alte state bogate ale lumii, populația Israelului este în creștere accelerată. Dacă luăm în calcul acest ritm de creștere, atunci media avu­ției israelienilor a crescut cu doar 6,7% în 2020, dar oricum peste media globală de 4,1%.

Luând în calcul și impactul ratelor de schimb, cifrele raportului realizat de Cre­dit Suisse nu mai arată așa bine, iar concluzia este că, de fapt, averea israelienilor a crescut foarte puțin anul trecut. Cu o apre­ciere de 7,5% a șekelului comparativ cu dolarul american, ceea ce l-a transformat în cea mai puternică monedă a lumii, israelienii au avut de câștigat doar și din păstrarea depozitelor fără să facă nimic. Din calcularea efectului ratei de schimb, reiese că avuția israelienilor a crescut cu aproape un procent doar din această apreciere a monedei naționale.

Dat fiind că raportul Credit Suisse mă­soară averea în dolari, chiar dacă majoritatea țărilor își păstrează averea în alte monede, impactul slăbirii dolarului a redus averile în multe țări.

La nivel mondial, dacă eliminăm efectul ratei de schimb, avuția globală a crescut cu 4,1% în timpul anului pandemic (2020), sub procentul de 7,4%, număr care nu ia în cal­cul acest impact. Avuția pe cap de locui­tor (și Credit Suisse face referire doar la adulți, din moment ce copiii nu dețin averi pe numele lor) a crescut cu doar 2,7%.

Autorul principal al raportului, Anthony Shorrocks, apreciază că anul pandemic nu a crescut avuția lumii, așa cum se crede la prima vedere, văzând cifrele. „Creșterea a fost relativ mică în 2020. Rata anuală de creștere din 2020 a fost sub cea înregistrată în toți anii din 2011 încoace“, a notat acesta, citat de Haaretz.

În anul pandemic 2020, planeta a fost blocată, mai nimeni nu a mai călătorit. Anul acesta, perspectivele legate de că­lă­torii rămân gri, pe fondul unor valuri cu va­riante noi ale virusului SARS-COV-2. Israelienii au resimțit aprecierea monedei naționale în fața dolarului atunci când au cum­părat online, iar comerțul electronic a cres­cut enorm în 2020. Însă faptul că bo­gații israelieni nu s-au îmbogățit la fel de mult ca bo­gații din alte țări nu este ușor de explicat, mai notează Haaretz.

Sectorul high-tech a călărit valul global al exploziei serviciilor la distanță și al altor soluții tehnologice pentru noul context. A fost însă nevoie de timp ca banii să ajungă în industria locală. Cifrele unei firme de cer­cetare a capitalului de risc din Israel arată că, în total, companiile tehnologice israeliene au făcut exituri de 15 miliarde de dolari prin fuziuni și achiziții (M&A) sau prin ofertă publică inițială (IPO), anul trecut, cu 1,3 miliarde de dolari mai puțin de­cât în 2019.

Mai mult, Bursa de la Tel Aviv (TA-35) a fost printre cele mai slabe burse din lume anul trecut, ceea ce, la fel, a șters pe hârtie multe averi.

Din moment ce raportul Credit Suisse ia în calcul avuția tuturor gospodăriilor lumii, nu doar pe cea a bogaților, rămâne întrebarea legată de cei din clasa de mijloc – fie averea le-a crescut mai puțin sau deloc, fie chiar le-a scăzut în perioada pande­miei.

Revenind la cei bogați, raportul arată clar că cei mai bogați 10% oameni din Israel controlează 61,8% din averea națio­nală (1% dintre ei controlează 31,4% din această avere). Dacă celor bogați le-a mers bine în pandemie, inevitabil asta a adus o creștere a câștigurilor pentru toate catego­riile, mai notează Haaretz pe marginea raportului Credit Suisse.

„Există o decuplare între ceea ce se în­tâmplă cu economiile naționale – care se confruntă cu serioase probleme în a gestiona perioada încă pandemică și postpan­demică – și ceea ce se petrece cu averea gospodăriilor individuale – care lasă impresia să-și fi urmat cursul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat în 2020“, a mai spus Anthony Shorrocks, economist la Universitatea Manchester și autor principal al raportului, citat de The Guardian.

Cine, ce, cât

În 2025, va crește cu aproape 60% și grupul celor foarte bogați, astfel că lumea va avea aproape 344.000 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari.

  • ROMÂNIA. ­­Numărul românilor cu o avere estimată la cel puțin 1 milion de dolari a cres­cut de la aproximativ 32.000 de persoane în 2019 la 47.168 de persoane în decembrie anul trecut.
  • PROIECȚIE. ­­Averea lumii este de așteptat să crească cu 39% în următorii cinci ani, până la valoarea de 583.000 de miliarde de dolari în 2025. Numărul milionarilor va continua să crească cu 50%, astfel că peste cinci ani vom avea 84 de milioane de milionari.

Acest articol a apărut în numărul 120 al Revistei NewMoney

FOTO: Freepick

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.