După asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi în toamna lui 2018, la consulatul saudit din Istanbul – și există indicii serioase că prințul Mohammed bin Salman a ordonat direct uciderea sa –, mai mulți investitori americani, inclusiv din Silicon Valley, au încetat să mai facă afaceri cu fondurile din Golf (cel puțin în mod public).
Crima a fost taxată drept o gravă încălcare a drepturilor omului, un argument suficient pentru a refuza afaceri cu investitorii saudiți, chiar dacă banii lor nu erau de trecut cu vederea. Astăzi, zeci de executivi de top de la marile fonduri de tehnologie din Silicon Valley sunt îmbarcați în avioane cu destinația Riad, capitala Arabiei Saudite, anunță Financial Times. Printre aceste fonduri se numără nume grele precum Andreesen Horowitz, Tiger Global sau IVP.
Probabil că principiile morale au trecut în plan secund atunci când acționarii americani sau europeni ai acestor fonduri au oprit robinetul cu bani de teama iminenței unei crize cu repercusiuni necunoscute. Iar domeniul tech, în particular, este deja sever afectat.
DIVERSIFICARE ORIENTALĂ. Pe de altă parte, statul din Golf a fost inundat cu dolari după izbucnirea crizei energetice, masiv amplificată de începutul războiului din Ucraina. Or, membrii mai tineri ai familiei regale saudite îi primesc cu brațele deschise pe managerii de fond americani, în dorința de a mai diversifica economia (bazată tradițional pe exploatarea zăcămintelor) prin investiții în ramuri hot ale tehnologiei, cum este inteligența artificială.7u
Ca un detaliu de culoare, surse consultate de publicația britanică au declarat că un grup de executivi americani au fost invitați personal de șeful PIF (Public Investment Fund, fondul suveran al statului din Golf, capitalizat cu peste 600 de miliarde de dolari) să participe la Grand Prix-ul de Formula 1 din Arabia Saudită, care a fost organizat la Jeddah. Printre invitații de seamă se pare că s-a numărat și legendarul Ben Horowitz, cofondatorul casei de investiții Andreesen Horowitz. Fondul a investit în mai multe companii-vedetă precum Airbnb, Lytro, Reddit, Databricks sau Clubhouse.
Contactele fondurilor din Orientul Mijlociu cu Silicon Valley nu sunt însă de dată recentă. Fondul suveran saudit PIF a participat cu 45 de miliarde de dolari la constituirea SoftBank Vision Fund în 2016. SoftBank este un conglomerat financiar japonez care a alimentat boomul tech-ului din State cu miliarde și miliarde de dolari. Tot PIF a finanțat cu un miliard de dolari proiectul de mașină electrică Lucid Motors, doi ani mai târziu, iar Elon Musk a încercat să convingă fondul să îl ajute să delisteze Tesla cu 72 de miliarde de dolari. Lucrurile nu au fost duse însă la bun sfârșit.
Principala problemă a fondurilor americane de risc nu e legată neapărat de capacitatea actuală de a investi – în total, acestea dispun de angajamente (banii nu au fost încă plătiți) pentru 300 de miliarde de dolari. Dificil este să găsească start-upuri cu adevărat viabile, cu un parcurs către profit cât se poate de realist. De asemenea, există îngrijorări întemeiate privind incapacitatea lor de a mai convinge investitorii să capitalizeze fonduri noi.
Așa că venture capitalul de peste Ocean a investit de două ori mai puțin în ultimele 12 luni, potrivit Crunchbase. Nu toată lumea din Silicon Valley este însă de acord cu acest „pact faustic“, după cum îl numește directorul unui fond. Iar directorul dintr-o bancă americană le sugerează celor care se știu foarte buni să încerce să obțină finanțări din Norvegia – stat cu un bogat fond suveran, finanțat tot din resurse naturale, ferit însă de controversele legate de încălcarea drepturilor omului.
MUTATIS MUTANDIS. Declinul s-a dovedit mai blând pe Bătrânul Continent, unde scăderea a fost de doar 15% în 2022 față de 2023, conform Vestbee. Rezervele investitorilor din Europa nu sunt departe de cele ale americanilor. Acestea țin de spectrul scăderii economice, inflație sau dobânzi în creștere.
În perioada pandemiei, cu precădere în Statele Unite, evaluările companiilor tech au căpătat proporții astronomice. Toate pariurile erau extrem de optimiste, iar rundele de finanțare veneau în cascadă, una după alta. Când viteza economiei scade și frica investitorilor crește, acest model de business se gripează.
O piață incomparabil mai mică, Europa Centrală și de Est nu putea să facă totuși excepție. Potrivit comunității Vestbee, volumele de investiții în start-upuri au decelerat din a doua jumătate a anului trecut. Dacă în primele două trimestre se făceau tranzacții de 1,7 miliarde de euro, respectiv două miliarde de euro, trimestrele 3 și 4 au scăzut „piața“ sub valoarea de 1,5 miliarde de euro.
Același lucru se întâmplă și în România, tranzacțiile realizate de fondurile locale putând fi numărate cu degetele de la o mână în ultimul timp. Subdezvoltarea capitalului de risc pe plan local face însă ca șocul să se resimtă infinit mai slab, iar recursul la pactul faustic să fie inutil.
