(P) Adulții trebuie să aibă o educație continuă și să participe la cursuri autorizate

Adulții, de multe ori, cred că odată încheiați anii copilăriei și adolescenței, educația și formarea nu își mai au rostul. Ei bine, nu trebuie să fii specialist ca să îți dai seama că nimic nu este mai greșit decât să renunți la această formare continuă. Din contră, conform zicalei românești “omul cât trăiește învață”, ar trebui, atâta timp cât dorim să ne dezvoltăm și să urcăm cât mai sus pe treptele carierei, să ne continuăm educația. Participarea la educație a adulților se datorează unei configurații de factori, unor moduri diferite de ancorare socială care mizează pe angajamentul educațional al adulților. Dispozițiile culturale modelează reprezentarea și modelează identitățile, contribuind astfel la implicarea individuală activă. 

Desigur, pentru că un adult să aibă dorința de a se educa în continuare, trebuie să existe o strânsă legătură între procesul academic survenit în copilărie, adolescență și tinerețe timpurie. Relația dintre școlarizarea anterioară și formarea ulterioară poate fi rezumată prin expresia „educația cere educație”. Prezența mai lungă la procesele de formare inițială ar influența evaluarea interesului pentru participare, precum și costurile asociate participării, care pot părea mai puțin împovărătoare. Mai mult, teama multor adulți, adesea deja angajați într-o companie, de a participa la activitățile de formare ale companiei sau în afară companiei provine din experiențele lor anterioare școlare, foarte adesea aflate sub semnul eșecului.

Totuși, nu trebuie să ne fie teamă să ne dezvoltăm competențele sau, acolo unde nu există, să le “sădim”. Competențele se referă la abilitățile lingvistice și cognitive deținute de indivizi și care pot fi mobilizate într-un proces de formare. Afinitățile spre anumite competențe, lingvistice sau de altă natură, se datorează mediului cultural intern care ar semăna mai degrabă cu climatul școlar. Mai degrabă, am putea spune că afinitatea sau proximitatea culturală ar face posibil să se judece relevanța sau interesul pentru anumite cursuri autorizate de formare și să se regăsească în labirintul ofertelor de formare.

Lucrările de specialitate apărute în ultimii ani, privind educația adulților, au pus deseori accentul pe identificarea barierelor în calea participării. Identificarea acestor oportunități nereușite fluctuează odată cu nivelul de educație, cei mai educați oameni fiind mai înclinați să identifice astfel de oportunități. Un proces similar are loc în ceea ce privește recunoașterea învățării informale realizate în diferite situații de viață sau de muncă. Pe scurt, capitalul cultural dobândit prin socializare și prin diverse experiențe anterioare produce o influență asupra participării sau recunoașterii oportunităților și valorii educaționale. Participarea depinde și de condițiile sociale și economice în care se află adulții. Într-adevăr, situația familială, nivelul veniturilor, situația legată de muncă sunt toate aspecte care modelează condițiile care se interpun în decizia de a participa la activități. De exemplu, echilibrul dintre muncă, studii și familie are o influență majoră asupra timpului dedicat studiilor din perioada adultă. De asemenea, poziția socială deținută în companie și anumite caracteristici ale companiilor au un rol strategic în accesul la resurse educaționale.

Pentru mulți adulți care trebuie să decidă să înceapă sau să continue o activitate de formare, condițiile de viață se întrepătrund cu problema managementului timpului. Am putea crede că persoanele care, pe lângă job, au familie și copii, dar și alte îndatoriri casnice, au mai puțin timp disponibil pentru cursuri de formare. Totuși, nu este o regulă faptul că oamenii singuri participă mai mult decât alții. Adesea suntem surprinși să vedem mame singure care au un nivel continuu de formare profesională, dar și timp pentru a se dedică copiilor și îndatoririlor casnice. Deci cele de mai sus nu reprezintă, nici pentru bărbați, nici pentru femei, impedimente pentru a nu avea acces la cursuri de formare. De fapt, cel mai mare impediment ar fi lipsa unui buget adecvat. Este drept, că unele cursuri sunt destul de costisitoare și, prin urmare, pentru persoanele cu venituri modeste, va fi dificil să aibă acces individual al formare. Dacă însă vorbim de cursuri puse la dispoziție prin intermediul companiei prin care lucrăm, atunci eliminăm din start această problema.

Pe de altă parte, atunci când vine vorba de stabilirea motivelor neparticipării, motivul cel mai des menționat, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, rămâne, în continuare, lipsa de timp. Este mai probabil ca femeile să sublinieze constrângerile familiei pentru a explică lipsa lor de participare. Există anumite categorii care au acces mai ușor însă la cursurile de formare. Angajații care folosesc intens computerele au acces mai ușor la resursele educaționale ale companiilor. Situația economică a întreprinderilor are, de asemenea, o influență.

Participarea la educația adulților se datorează în mare măsură ancorelor sociale care modelează indivizii și le oferă acces la resurse economice și sociale. Disponibilitatea participării nu poate fi legată doar de un singur factor. Putem spune, în consecință, că educația cere educație, calificarea necesită calificare. Probabilitatea de a participa la activități este mai mare atunci când ai un loc de muncă bun, stabil sau ești angajat într-o companie mare. Anumiți indicatori, precum prezența unor schimbări organizaționale și tehnologice sau utilizarea mai intensivă a tehnologiei, par să arate că este, de asemenea, facilitat accesul la formare. Dar este totuși necesar să fim siguri că aceștia sunt într-adevăr indicatori relevanți.

În sfârșit concluzie, trebuie acționat accesul la școală a tuturor cetățenilor și perseverența pentru formarea inițială, dar și ulterioară. Trebuie crescută și promovată intens participarea la educație și formare a adulților, eliminând, pe cât posibil, barierele culturale și sociale. În situațiile în care bugetul este o problemă, trebuie să existe excepții pentru a ajută anumite persoane să aibă acces mai facil la cursuri, mai ales când este o dorință acerbă pentru dezvoltare profesională. Așadar, adulții trebuie să aibă acces cât mai mult al cursuri și formare, indiferent de context.