Orașul doctorului Enayati: Unul dintre pionierii industriei medicale private riscă totul pentru un nou proiect

Bianca Dobrescu 26/08/2019 | 11:15 Special
Orașul doctorului Enayati: Unul dintre pionierii industriei medicale private riscă totul pentru un nou proiect

Wargha Enayati, unul dintre pionierii industriei medicale private, riscă totul pentru o nouă semnătură: Enayati Medical City.

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

Vocea pătrunzătoare, cu un vag accent străin, i se aude din momentul în care intri în casa din nordul Bucureștiului unde își are biroul. Dictează unei colaboratoare o listă cu nume de medici cunoscuți. Pare genul de om care face o sută de lucruri conco­­mi­­tent: cere detalii, dă sarcini și, în același timp, răs­­punde la telefon. E un bărbat trecut de 50 de ani, înalt, bronzat, care poartă o pe­­re­­che de pantaloni scurți, tricou sport și adidași.

„Wargha (Enayati, n.r.) are un fel unic de a umple o cameră cu zâmbetul și vocea lui“, îl descrie investitorul Sergiu Neguț, cel care timp de șase ani a fost mâ­­na lui dreaptă la rețeaua de să­­nă­­tate Regina Maria, în calitate de director general adjunct. Au trecut patru ani de când Ena­­yati (55 de ani) a ieșit cu totul din acționariatul rețelei private de sănătate Regina Maria, com­­panie pe care a fondat-o cu două decenii și ju­­mă­­ta­­te în urmă, însă pare mai ocupat decât oricând. Da­­că înainte de 2015 avea o singură companie, un inventar sumar al investițiilor sale de astăzi ne arată cel puțin șapte proiecte în care este implicat, la care se adaugă și un portofoliu imobiliar semnificativ. Toa­­te investițiile, inclusiv cele imobiliare, au legătură cu industria privată de sănătate.

35.000 MP. De departe însă, cea mai multă energie i-o solicită megaproiectul Enayati Medical City – „un furnicar“ care va avea 400 de angajați. Întrebat despre scopul noului proiect care ar trebui să devină funcțional la începutul lui 2021, Enayati nu face eco­­nomie de superlative. Nici nu e de mirare, având în vedere că antreprenorul și-a asociat numele cu acest proiect, lucru pe care unii dintre apropiații săi l-au considerat riscant. În definitiv, puțini antreprenori din România au îndrăznit asta, exemplul fostului tenismen Ion Țiriac fiind probabil cel mai cunoscut.

Enayati Medical City este un complex integrat desfășurat pe o suprafață de 35.000 de metri pătrați, despre care medicul cardiolog născut în Germania din părinți iranieni și stabilit în România spune că reprezintă cel mai mare proiect medical privat din țara noastră. Toto­­da­­tă, este primul proiect greenfield de după 1989 din industria medicală privată, cu o investiție în valoare de 60 de milioane de euro. Peste jumătate din in­­ves­­ti­­ție este finanțată de Enayati și o instituție de credit, iar restul banilor vin de la spitalul Monza. De asemenea, în proiect urmează să intre și alți parteneri, furnizori de servicii medicale.

Dincolo de valoarea investiției, merită remarcate și detaliile inginerești ale proiectului, care presupune folosirea a 23.000 de metri cubi de beton, 3.600 de tone de fier-beton, 1.000 de uși, 23 de kilometri de țeavă, 160 de kilometri de cabluri electrice, 5.000 de corpuri de iluminat, iar lista poate continua. Ca element diferențiativ, Enayati Medical City este primul centru medical dedicat cu precădere îngrijirii vârstnicilor. Antreprenorul a pornit de la premisa că 30% din populația României este lăsată în afara serviciilor medicale private, iar în acest caz vorbim, în mare măsură, despre persoanele în vârstă.

Pe lângă funcțiile spitalicești (orientate către persoanele în vârstă și către bolnavii de cancer), centrul va avea și spații rezidențiale, de birouri și comerciale. Complexul este coordonat de Dan Doroftei – în calitate de director de dezvoltare –, un profesionist cu experiență în managementul unor proiecte dedicate îngrijirii vârstnicilor din SUA. „Mă bucur să văd că și în România există vizionari care să îmbine mediul spitalicesc cu îngrijirea vârstnicilor“, spune în termeni laudativi Doroftei.

APROAPE DE CASĂ. Medic cardiolog prin speciali­­zare, Enayati se descrie pe pagina personală de Facebook drept „inovator în industria de sănătate“. La o primă vedere ar putea părea o lipsă de modestie, însă câteva repere din biografia sa reprezintă tot atâtea premiere absolute pentru piața locală. A înființat Centrul Medical Unirea – rețeaua Regina Maria de azi –, în 1995, cu un an înainte de apariția MedLife și cu șase înainte de deschiderea Sanador, doi dintre principalii concurenți. Totodată, la un an după lansare, a vândut primele abonamente medicale din România.

O altă premieră a reprezentat-o atragerea de fonduri de private equity în furnizorii de servicii medicale private. În 2007, de exemplu, vindea un pachet minoritar către fondul de investiții 3i, pentru ca în 2010 să vândă din nou către un alt investitor financiar, Advent International, într-o tranzacție estimată la 40 de milioane de euro, în urma căreia a rămas acționar minoritar în rețeaua Regina Maria, cu 20%. Cinci ani mai târziu, Enayati și Advent vindeau ope­­ra­torul de servicii medicale într-o tranzacție-record, de 145 de milioane de euro, către un alt fond de private equity, Mid Europa Partners.

Când nu face afaceri, medicul Enayati se implică în activități caritabile, în special prin intermediul Fun­­da­­ției Regina Maria. De fapt, mare parte din activitate și-o petrece la sediul de pe malul lacului Băneasa al fundației. Nici centrul medical nu va fi departe de acest loc. Colaboratorii lui Enayati spun că doctorul și-a concentrat activitatea aici, pentru că locuiește foarte aproape și îi place să meargă pe jos până la serviciu. Dacă mai era nevoie de adăugat, și maternitatea Regina Maria se află la o aruncătură de băț. În urmă cu 24 de ani, când a deschis Centrul Medical Unirea, sediul acestuia era la etajul cinci al unui bloc din zona cu același nume a Capitalei, iar el și soția sa, Mitra, locuiau trei etaje mai sus.

Din câte lasă de înțeles, nici Enayati Medical City nu este o investiție exclusiv financiară. „Teoretic, nu aveam nevoie de dureri de cap. Dacă aveam nevoie de bani, făceam altfel, dar nu să risc tot ce am în proiectul ăsta. Piața este prea mică și cei mari nu sunt interesați să construiască un astfel de centru“, mărturisește el, adăugând că a încercat să se asocieze cu marii investitori din industria medicală, însă a fost refuzat de toți, cu excepția Monza. Pentru că principalul risc pe care îl implică megacomplexul este să nu ajungă într-un timp relativ scurt la un nivel al veniturilor de peste 20 de milioane de euro pentru a-și acoperi costurile. Iar atunci când lucrezi cu costuri operaționale mari, și provocările sunt pe măsură.

DIN RELIGIE. Apetitul pentru caritate nu este în cazul lui Enayati doar un slogan. Este puternic înră­­dă­­ci­­nat în religia Bahá’í, în spiritul căreia a fost crescut de la 15 ani, cu toate că spune că are sânge de evreu și s-a născut într-o familie cu origini persane. Continuu în criză de timp, medicul nu pregetă să explice în detaliu principiile de bază ale acestei religii cu doar șapte milioane de adepți în întreaga lume.

Fostul său colaborator Sergiu Neguț, cunoscut astăzi pentru investițiile în startupuri (recent a vândut 11% din producătorul de mâncare sănătoasă FruFru către Unilever), a reținut din perioada în care lucrau împreună „dragostea“ cu care Enayati „susține credința Bahá’í“ și modul în care „povestește despre ea oricui vrea (sau nu neapărat) să asculte“. Foarte succint, această religie, apărută cu un secol și ju­mătate în urmă, propovăduiește ideea că fiecare dintre noi trebuie să contribuie la crearea unei lumi lip­site de prejudecăți rasiale, de clasă, naționalitate sau religie, o lume în care egalitatea dintre femei și băr­bați să fie respec­­ta­­tă, religia și știința să meargă mână în mână, ambele fiind puse în slujba unității dintre oameni.

De altfel, principiul Bahá’í al unității se re­­flec­­tă și în faptul că a dat tuturor celor șapte afaceri ale sale un singur nume: Enayati Group – entitate cu venituri cumulate de 10 milioane de euro. Acesta reu­­nește toate participațiile sale din Intermedicas, furnizor de servicii medicale de second opi­­nion; Media MedPublicis, organizator de evenimente medicale; revista Viața Medicală; MedicHub,

pu­­blisher de presă medicală; Docbook, aplicație pentru programări la medic, și Medijobs, plat­­formă de recrutare a personalui medical. Cele trei afaceri de presă medicală și de organizare de evenimente sunt, cumulat, cele mai profitabile dintre toate deținerile, cu excepția portofoliului imobiliar. La acestea se adaugă, firește, Enayati Medical City.

DIN PRIMA. Despre Enayati se spune că are capacitatea să vadă imediat dacă un business va merge sau nu. Asta s-a întâmplat în momentul în care i-a întâlnit pe frații Catrinel și George Hagivreta, fondatorii platformei Medijobs, prima platformă digitală de recrutare în domeniul medical, care după doi ani de activitate a ajuns să valoreze un milion de euro și din care Enayati a cumpărat un pachet de 20%. „Am reu­șit să rezistăm în primul an fără să accesăm niciun fel de finanțare, pentru că știam că va fi în defa­voarea noastră la acel nivel de dezvoltare“, spune Catrinel Hagivreta.

„Recunosc, de altfel, că (fondatorii Medijobs, n.r.) m-au atins emoțional foarte mult, pentru că platforma nu trimite medicii din România, ci îi aduce înapoi“, își explică Enayati decizia investițională. Medijobs a repatriat recent 250 de medici, după cum afirmă Marius Bostan, șeful RePatriot, un program de repatriere a românilor din diaspora demarat de Romanian Business Leaders, cea mai mare organizație antreprenorială de la noi.

Cu aceeași siguranță, Enayati spune că nu se teme de posibilitatea intrării unui jucător mare care să concureze Enayati Medical City. Piața, crede el, este prea mică și neatractivă pentru o investiție la fel de mare. Piața locală a serviciilor medicale private s-a ridicat anul trecut la 2,3 miliarde de euro, potrivit unei analize KeysFin, cu 12% mai mult decât în 2017, însă cu aproape 500% mai mult decât în urmă cu un deceniu.

Analiștii firmei de consultanță susțin că piața „a atins un nivel de maturitate“, în sensul că numărul companiilor din domeniu a rămas relativ constant. Conform aceleiași surse, viitorul va fi al consolidării pieței, adică al fuziunilor și achizițiilor. Cu alte cu­vinte, nu al investițiilor de la zero, așa cum este pro­iec­tul lui Enayati. Ce-i drept, după o avalanșă de achi­ziții făcute de MedLife în perioada ulterioară listării, a venit rândul rețelei Regina Maria să cumpere companie după companie.

FAMILIA. CV-ul omului de afaceri are drept moment zero anul 1931, cu mult înainte ca el să se fi născut. Acest reper reprezintă nașterea tatălui său, omul căruia îi datorează „ființa, credința și dezvoltarea ca om și ca profesionist“, după propria-i formulare. Inclusiv despre numele de pe firmament spune că nu este al său, ci al tatălui, Enayatollah Enayati, medic și el.

Unitatea familiei este o altă constantă a vieții antreprenorului. Este căsătorit din 1994 cu Mitra și au trei copii care studiază acum în București. Alături de soție, care se ocupă de activitățile caritabile din grup, a creat în 2010 Fundația Regina Maria. Antreprenoriatul în sine este și el o moștenire de familie. Tatăl și unchiul său au înființat la Frankfurt, după al Doilea Război Mondial, o firmă care importa covoare persane. Anul tre­cut, Enayati anunța că se gândește să deschidă un birou de import și la București, însă deocamdată nu și-a concretizat intenția. Cert este că a expus covoare persane la cafeneaua Sheida Coffee & Stories din apropierea Sălii Palatului din Capitală – un business social inițiat de fiica sa Sheida. Banii obținuți din vân­zarea cafelei merg spre Fundația Regina Maria, ONG cu venituri anuale de un milion de euro. Una dintre activitățile principale ale fundației este acordarea de investigații medicale gratuite sau la preț redus persoanelor fără posibilități materiale – doar anul trecut au fost făcute peste 19.000 de astfel de consultații pentru peste 5.500 de pacienți. De asemenea, fundația are două centre în care sunt educați gratuit 200 de copii.

Regina Maria ocupă, fără urmă de îndoială, o poziție centrală în cariera și în viața personală a lui Enayati. Faptul că o regină a României a fost primul cap încoronat care a aderat la religia Bahá’í a fost un element de atracție irezistibilă pentru studentul la Medicină din anii ’80. În urmă cu aproape un secol, Regina Maria a îmbrățișat această religie, după ce a intrat în contact cu o misionară din Statele Unite. Regina a și sprijinit financiar religia, donând o bijuterie foarte valoroasă pentru construcția unui templu în America.

Acest detaliu istoric l-a făcut să vină întâi la Su­ceava, apoi la Cluj-Napoca, pentru ca în cele din urmă să se stabilească la București. Apoi, numele reginei a devenit businessul care l-a propulsat în prima ligă a antreprenoriatului local. Ca să nu mai spunem că al doilea nume al celeilalte fiice, Hoda, este tot Maria.

ÎN LOC DE EPILOG. Cu siguranță, neliniștea lui Enayati va face ca numărul proiectelor să nu rămână la șapte (total în care nu sunt incluse investițiile sale imobiliare). Acceptă să vorbească despre un plan ce urmează să fie tradus în practică, dar doar pe ju­­mă­­tate. Spune că pregătește cu „niște prieteni“ un fond de investiții, însă nu intră în detalii.

Cert este că planul lui Enayati se înscrie într-o ten­­dință tot mai accentuată în rândurile antreprenorilor cu businessuri foarte profitabile sau care se află după un exit major. Cel mai bun exemplu: fondul de investiții al fraților Pavăl, proprietarii lanțului Dedeman. Până la urmă, nici Enayati, nici banii nu sunt făcuți să stea locului.


FOTO: Laszlo Raduly/NewMoney

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited și ulterior în cadrul ziarului Adevărul. La NewMoney acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială.