Oamenii le joacă în picioare, dar o familie din Alba-Iulia scoate din ele un profit de milioane de euro

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Pe cât sunt de ignorate de ochiul tre­cătorului grăbit, pe atât sunt de importante în construcții. O știu foarte bine ardelenii de la Elis Pavaje, un business construit piatră cu piatră. La propriu.

„La început, nu știa nimeni ce este produsul acesta. Ziceau: ce, ești nebun, faci pietre?“, povestește în dulcele grai ardelenesc Emil Elisiu Goța (42 de ani), cel care, alături de fratele său, Vasile Goța, conduce afacerea cu pavele și borduri fon­dată în urmă cu mai bine de 25 de ani de tatăl lor, Elisiu Goța. Pariul lor cu „pie­trele“ a fost unul câștigător, compania cu afaceri anuale de aproape 36 de milioane de euro pregătin­du-se acum de inaugurarea celei de-a treia unități de producție, la Secuienii Noi (județul Neamț), o in­ves­tiție de zece milioane de euro, ce va în­ce­pe să lucreze de la jumătatea acestui an și care va duce capacitatea de pro­duc­ție a companiei la 15.000 de metri pătrați de pa­­vele pe zi, iar numărul de an­ga­jați, la 420.

Alegerea Moldovei nu este întâmplă­toare, mai ales că producătorul din Alba-Iulia are deja fabrici la Petrești (Alba) și la Stoenești (Prahova). „Am făcut fabrica pentru a elimina costurile de transport. Noi avem un produs greu, și atunci costul transportului este important“, spune antreprenorul, explicând că transportul reprezintă o medie de 15% din costul total al mărfii, însă acest procent variază în funcție de distanța parcursă.

Deocamdată exclude deschiderea unei unități de producție și în afara țării, chiar dacă România a fost „ocupată“ din punctul de vedere al producției în cele trei regiuni strategice: Transilvania, Muntenia și Moldova. „Cred că în următorii 20 de ani tot vor mai fi lucruri de făcut în România. Ne gândim (la o fabrică în străinătate, n.r.), dar nu în momentul acesta. Vrem să fim bine ancorați aici, mai sunt multe lucruri de făcut“, punctează Goța.

PROIECTELE. Când vorbește despre lucrurile care mai sunt de făcut, Goța și-ar dori ca piața locală să ajungă cel puțin la nivelul Germaniei, unde media este de doi metri pătrați de pavele pe cap de locuitor, de peste două ori mai mult decât valoa­rea înre­gistrată în România. Pe de altă parte, o even­tuală extindere nu se poate face de­cât cu fața spre Est, deoarece Vestul este deja o piață matură, cu puțin loc pentru jucătorii noi, mai ales din exterior.

Cu toate astea, exporturile nu au fost nici ele neglijate: câteva proiecte punctuale către vestul Europei și altele, mai consistente, în vecinătatea României. În pre­zent, printre proiectele în lucru se află și amenajarea parcării unei fabrici de ca­bluri auto la Bălți (6.500 de metri pătrați de pavele). Se uită și înspre Bulgaria, o piață așteptată să crească în urmă­torii ani. În România, el speră că acest an îi va aduce creșteri de afaceri de 14%, impulsionate și de demararea producției în Neamț, dar și de creșterea cererii pentru produse premium, care au ajuns să re­prezinte astăzi 15% din portofoliu. „Cres­­când salariile, popu­lația a avut bani, și logic că au fost mai mulți bani în piață, iar domeniul nostru a crescut“, explică el.

Mai au și câteva proiecte mari care sunt în lucru cum ar fi stadionul național din Craiova, pentru care ar trebui să li­vreze aproximativ 70.000 de metri pătrați de pavele, Piața Dobrun din Sibiu, un pro­iect privat care înseamnă alți circa 7.500 de metri pătrați, sau extinderea CTP Park din Bolintin Deal (17.000 de metri pătrați).

În timp, Elis Pavaje și-a pus amprenta și pe proiecte precum Therme București, centrul vechi din Alba-Iulia sau centrul comercial Park Lake. Evident, un astfel de domeniu se intersectează și cu licitațiile publice. Emil Goța spune că valoarea contractelor directe cu autoritățile publice a re­pre­zentat, în 2016, 9% din totalul afa­ce­rilor. Conștient de imaginea pe care o au afacerile cu statul, punctează glumind: „Dacă nu riști, nu mănânci pește“.

Paradoxal, la fel ca agricultura, și acest segment depinde de capriciile vremii, făcând ca afacerile să fie sezoniere. „Anul trecut ne-a mers foarte bine în februarie, fiindcă iarna nu a fost iarnă atunci. Constructorii lucrau și noi am putut să vindem. Dacă e zăpadă și frig, nu ai cui să vinzi“, explică antreprenorul ardelean, adăugând că, în acest an, din cauza zăpe­zilor, ianuarie și februarie au stagnat, însă au reușit să recupereze în următoa­rele două luni. De altfel, cumulat, rezultatele de pe primele patru luni ale acestui an se apropie de cele realizate în perioada simi­lară a lui 2016.

Volumele cele mai bune sunt realizate în jurul fabricilor, Alba-Iulia ră­mânând în continuare locul unde au cele mai mari proiecte. „Acolo au fost lucrări, acolo a fost și prima fabrică, este piața noastră pe care am educat-o“, spune el.

În paralel, la începutul lunii iunie, Elis Pavaje pregătește reinaugurarea showroomului din Prahova, care va avea o dimensiune mai mare.

AFACEREA ÎN FAMILIE. Lideri pe piața de pavaje, esti­mată de companie la circa 100 de milioane de euro, cei doi frați au pri­mit și oferte de preluare. „Nu le-am luat în calcul.“ Vrea ca afacerea să rămână una de familie și speră ca „microbul“ să fie moș­tenit și de către fiul și cei doi ne­poți ai săi. „Se spune că prima gene­rație face, a doua păstrează și a treia distruge. Să spe­răm că ei sunt a doua, măcar să nu apu­căm să vedem noi că o distrug.“ To­tuși, copiii, încă mici, vin în vacanțe să ajute în diverse departamente.

Nu vrea să îi impună fiului său o ale­gere, însă sfatul pe care i l-a dat a fost următorul: „Eu ce pot să îți garantez în viața asta este să fii șofer pe roabă, de acolo înainte ești pe picioarele tale. Dacă vrei să faci ceva în viață, trebuie să faci pe puterile tale“. Iar sfaturile tatălui ar trebui să fie regulă de aur pentru cine are urechi să asculte.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Pavaj cu pavaj” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Concurența pe piața pavelelor și bordurilor este strânsă, dar antreprenorii români par să fie lideri detașați.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Symmetrica. Producătorul de pavele și borduri vibropresate Symmetrica, deținut de Florentina-Mihaela Stanciu și Florin-Cristinel Stanciu, a ajuns anul trecut la afaceri de 20 de milioane de euro. Are cinci fabrici deschise în întreaga țară, iar printre proiectele pentru care compania suceveană a livrat pavele şi borduri se află Arena Națională, parcul balnear din stațiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market sau parcări cu pavele ecologice în Bucureşti.
• Elpreco. Este cel mai mare producător de elemente prefabricate din beton din zona Olteniei și a fost preluat la finalul anului 2007 de la fondul american de investiții Broadhurst de către irlandezii de la CRH. Anul trecut, aceștia din urmă au vândut fabrica de țigle Elpreco pentru 33 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro) către nemții de la Braas Monier.
• Semmelrock. Parte a grupului austriac Wienerberger, Semmelrock Stein+Design are pe piața locală două fabrici, la Bolintin Vale și la Teiuș.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Emil Goța speră că în acest an afacerile Elis Pavaje vor crește cu 14%. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney