Oamenii le joacă în picioare, dar o familie din Alba-Iulia scoate din ele un profit de milioane de euro

Cristina Dobreanu 07/06/2017 | 11:03 Oameni
Oamenii le joacă în picioare, dar o familie din Alba-Iulia scoate din ele un profit de milioane de euro

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Pe cât sunt de ignorate de ochiul tre­cătorului grăbit, pe atât sunt de importante în construcții. O știu foarte bine ardelenii de la Elis Pavaje, un business construit piatră cu piatră. La propriu.

„La început, nu știa nimeni ce este produsul acesta. Ziceau: ce, ești nebun, faci pietre?“, povestește în dulcele grai ardelenesc Emil Elisiu Goța (42 de ani), cel care, alături de fratele său, Vasile Goța, conduce afacerea cu pavele și borduri fon­dată în urmă cu mai bine de 25 de ani de tatăl lor, Elisiu Goța. Pariul lor cu „pie­trele“ a fost unul câștigător, compania cu afaceri anuale de aproape 36 de milioane de euro pregătin­du-se acum de inaugurarea celei de-a treia unități de producție, la Secuienii Noi (județul Neamț), o in­ves­tiție de zece milioane de euro, ce va în­ce­pe să lucreze de la jumătatea acestui an și care va duce capacitatea de pro­duc­ție a companiei la 15.000 de metri pătrați de pa­­vele pe zi, iar numărul de an­ga­jați, la 420.

Alegerea Moldovei nu este întâmplă­toare, mai ales că producătorul din Alba-Iulia are deja fabrici la Petrești (Alba) și la Stoenești (Prahova). „Am făcut fabrica pentru a elimina costurile de transport. Noi avem un produs greu, și atunci costul transportului este important“, spune antreprenorul, explicând că transportul reprezintă o medie de 15% din costul total al mărfii, însă acest procent variază în funcție de distanța parcursă.

Deocamdată exclude deschiderea unei unități de producție și în afara țării, chiar dacă România a fost „ocupată“ din punctul de vedere al producției în cele trei regiuni strategice: Transilvania, Muntenia și Moldova. „Cred că în următorii 20 de ani tot vor mai fi lucruri de făcut în România. Ne gândim (la o fabrică în străinătate, n.r.), dar nu în momentul acesta. Vrem să fim bine ancorați aici, mai sunt multe lucruri de făcut“, punctează Goța.

PROIECTELE. Când vorbește despre lucrurile care mai sunt de făcut, Goța și-ar dori ca piața locală să ajungă cel puțin la nivelul Germaniei, unde media este de doi metri pătrați de pavele pe cap de locuitor, de peste două ori mai mult decât valoa­rea înre­gistrată în România. Pe de altă parte, o even­tuală extindere nu se poate face de­cât cu fața spre Est, deoarece Vestul este deja o piață matură, cu puțin loc pentru jucătorii noi, mai ales din exterior.

Cu toate astea, exporturile nu au fost nici ele neglijate: câteva proiecte punctuale către vestul Europei și altele, mai consistente, în vecinătatea României. În pre­zent, printre proiectele în lucru se află și amenajarea parcării unei fabrici de ca­bluri auto la Bălți (6.500 de metri pătrați de pavele). Se uită și înspre Bulgaria, o piață așteptată să crească în urmă­torii ani. În România, el speră că acest an îi va aduce creșteri de afaceri de 14%, impulsionate și de demararea producției în Neamț, dar și de creșterea cererii pentru produse premium, care au ajuns să re­prezinte astăzi 15% din portofoliu. „Cres­­când salariile, popu­lația a avut bani, și logic că au fost mai mulți bani în piață, iar domeniul nostru a crescut“, explică el.

Mai au și câteva proiecte mari care sunt în lucru cum ar fi stadionul național din Craiova, pentru care ar trebui să li­vreze aproximativ 70.000 de metri pătrați de pavele, Piața Dobrun din Sibiu, un pro­iect privat care înseamnă alți circa 7.500 de metri pătrați, sau extinderea CTP Park din Bolintin Deal (17.000 de metri pătrați).

În timp, Elis Pavaje și-a pus amprenta și pe proiecte precum Therme București, centrul vechi din Alba-Iulia sau centrul comercial Park Lake. Evident, un astfel de domeniu se intersectează și cu licitațiile publice. Emil Goța spune că valoarea contractelor directe cu autoritățile publice a re­pre­zentat, în 2016, 9% din totalul afa­ce­rilor. Conștient de imaginea pe care o au afacerile cu statul, punctează glumind: „Dacă nu riști, nu mănânci pește“.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.