În ultimele săptămâni, toată atenția publică a fost acaparată cât se poate de justificat de epidemia de coronavirus. Și mai ales de efectele acesteia asupra sănătății și bunăstării fiecăruia dintre noi. A fost un bun prilej să ne amintim sau, după caz, să aflăm de epidemiile care au lovit umanitatea în ultimul secol. Iar comparația relevă o realitate alarmantă: coronavirusul se află ca rată de mortalitate (3,4%) atât peste gripa spaniolă din 1918 (2%), cât și peste gripa asiatică din 1957 (0,6%). De subliniat că gripa spaniolă a făcut peste 50 de milioane de victime la nivel planetar.
ORA DE AUR. Viața și-a urmat însă cursul. Pe toate planurile. De pildă, în lipsa avalanșei (la propriu) de vești despre evoluția epidemiei de coronavirus, o știre din zona investițiilor ar fi primit o mult mai mare atenție. SanoPass, un startup tehnologic românesc pornit în 2019, a strâns 145.000 de euro într-o singură oră într-un proces mai complex de atragere a unor investiții pentru dezvoltare. Banii au fost adunați de la (mici) investitori individuali pe platforma de „ridicare“ de capital SeedBlink. Aceasta funcționează ca platformele de crowdfunding pentru proiectele cu impact social. Reușita SanoPass, companie care vinde angajatorilor beneficii medicale destinate salariaților, e spectaculoasă din mai multe puncte de vedere, după cum puncta investitorul Radu Georgescu, partener la Gecad Ventures, într-o postare pe o rețea socială. „Spectacolul“ vine mai ales din faptul că investitori mici care pun la bătaie câteva mii de euro pot să intre în proiecte importante pe care pariază fondurile de investiții cu capital de risc.
SanoPass a primit o investiție totală de 400.000 de euro pentru 20% din companie, dintre care 100.000 de euro prin subscripția amintită recent și 300.000 de euro de la fonduri de investiții. Fondatorii startupului au decis să se oprească la 100.000 de euro, neacceptând suprasubscrierea de încă 45.000 de euro. Printre partenerii unuia dintre cele două fonduri se numără Wargha Enayati și Sergiu Neguț – cei doi au făcut echipă la Regina Maria – primul, în calitate de antreprenor, cel de-al doilea, în calitate de manager.
AGRICULTURA, OBLIGATORIE. Tot la o suprasubscriere am asistat și în cazul emisiunii de obligațiuni operate de rețeaua de magazine agricole (atât proprii, cât și în franciză) Agroland. În urma ofertei, derulată între 3 și 5 martie, emitentul a adunat în jur de 1,6 milioane de euro.
Ca o concluzie intermediară, am putea spune că nu toți investitorii au intrat în panica generată de epidemie, lucru care s-a văzut în declinul generalizat al burselor, inclusiv al celei de la București. În ambele cazuri, curajul investitorilor are explicații cât se poate de raționale. În prima situație, vorbim de un plasament de risc în domeniul tehnologiei. Cu alte cuvinte, ne referim la niște investitori specializați. Cât despre emisiunea de obligațiuni, aceasta oferă un randament de 9% pe an, până în 2025. Inutil să mai facem o comparație cu dobânzile extrem de scăzute pe care băncile le plătesc la depozite, ca să ne dăm seama de atractivitatea ofertei.
HARDWARE & ELECTRO-IT. Din tehnologie a mai venit o veste bunicică, de data aceasta de la o companie din domeniul hardware – e vorba de producătorul de telefoane inteligente, tablete și televizoare Visual Fan din Brașov, proprietarul brandului Allview. Compania a anunțat că în 2019 a reușit să-și crească veniturile cu 11%, după o prăbușire din 2016 până în 2018. În acest interval, cifra de afaceri scăzuse de peste patru ori. Chiar dacă este poziționat ca un brand din clasa economică, accesibil aproape oricărui buzunar, pentru Allview este complicat să facă față pe termen lung concurenței brandurilor din Coreea de Sud și din China. Iar la venituri de puțin peste 16 milioane de euro, investițiile în dezvoltarea unui brand cu reputație sunt aproape imposibile. De asemenea, rămâne de văzut cum vor evolua prețurile materiilor prime și subansamblelor pentru producătorii de tehnologie, în contextul crizei de coronavirus. Altfel spus, în scenariul creșterii costului acestora, va fi dificil să rămâi atractiv doar printr-o ofertă bună de preț.
Un alt brand românesc din retailul Electro-IT – e vorba de Flanco – demonstrează prin rezultatele pe anul trecut că offline-ul nu-și dă obștescul sfârșit, așa cum se propovăduiește de mulți ani. Compania, greu încercată de criza din 2008, când s-a aflat în insolvență, a reușit să-și găsească drumul, acoperind un segment mai puțin aglomerat al pieței. Treptat, Flanco a migrat din marile centre comerciale către orașele mici, mai puțin expuse comerțului modern. Retailerul era prezent la sfârșitul lui 2019 în 115 orașe.
Și, cu siguranță, capitalul românesc va furniza în continuare știri la fel de bune. Viața își va urma cursul.n
