O nouă găselniță a Guvernului: cine va câștiga, de fapt, de pe urma fondului-mamut pe care vrea să-l înființeze statul
În cadrul viitorului Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) se vor înființa fabrici și uzine noi, precum și centre de colectare a legumelor, care ulterior vor fi privatizate, a anunțat ministrul Economiei, Mihai Tudose, potrivit HotNews.
Statul intenționează să rămână acționar majoritar la noile companii, respectiv să vândă o participație de cel mult 49%, iar sursele atrase să fie reinvestite. Proiectul va fi discutat zilele viitoare cu reprezentanții Comisiei Europene care trebuie să își dea avizul pentru înființarea noii structuri, iar ulterior va fi introdus în Parlament, ca proiect de lege. Tudose este de părere că România va primi undă verde de la Comisie având în vedere că Fondul va funcționa după modelul celui polonez.
Citiți și: FMI contrazice Guvernul: În buget există o greșeală de un miliard de euro
Statul român a încasat în cei 25 de ani în care a privatizat 7.500 de întreprinderi în jur de șapte miliarde de euro, din care în contul Trezoreriei Statului mai erau disponibile 2,2 miliarde de euro la nivelul anului 2015, reiese dintr-o analiză făcută de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Multe dintre companiile privatizate au luat calea falimentului.
Executivul și-a anunțat intenția de a înființa un fond care să sprijine investițiile și dezvoltarea României odată cu publicarea programului de guvernare, ideea făcând parte din promisiunile de campanie ale partidului care a câștigat alegerile. În următorii patru ani, în economie ar urma să intre 10 miliarde de euro cu ajutorul acestui fond, numit însă impropriu „suveran”. Fondurile suverane, așa cum au fost ele gândite de statele bogate în resurse, sunt fonduri în care sunt vărsați banii încasați din exploatarea și exportul de petrol.
Citiți și: Filosofia șpăgii: Sorin Ovidiu Vîntu dezvăluie din închisoare adevărata miză a OUG 13
Să luăm exemplul Norvegiei. Constituit în anii ’90, scopul fondului suveran norvegian a fost de a investi surplusurile bugetare generate de sectorul petrolier (taxele și impozitele, redevențele și licențele de exploatare, dar și dividendele companiilor energetice de stat) în instrumente care să asigure viitorul țării (cum ar fi pensiile generațiilor viitoare).
În România, în fond vor fi reunite acțiunile pe care statul le mai deține la anumite companii. „La noi, așa cum arată – nu știu cât o să-l capitalizeze și cu altceva sau ce vor reuși să atragă – fac un fel de AVAS sau FPS, Fondul Proprietății de Stat, care gestiona acele companii în care statul mai are participații, mici sau mari”, explica investitorul Valeriu Ionescu, într-un material publicat de NewMoney la începutul anului.
Companiile statului, mai puțin profitabile decât cele din mediul privat
Cu câteva excepții, companiile la care statul este acționar majoritar nu se prezintă prea bine, potrivit unei analize a Consiliului Fiscal care arată situația celor peste 1.143 de companii și regii publice. Profitabilitatea companiilor de stat s-a situat în 2015 la maximul post-criză, dar o parte însemnată provine din anularea datoriilor Oltchim. Fără a lua în considerare acest element de conjunctură, profiturile totale au avut un trend descendent. Mai mult, marjele de profit au scăzut de la 5,4% la 2,5%, nivel inferior mediei din sectorul privat, de 2,7%, reiese din analiza Consiliului.
În ciuda faptului că până acum statul s-a dovedit un slab administrator al celor mai multe companii din portofoliu, înființarea de noi astfel de întreprinderi pare a fi pe mai multe agende. Recent, primarul Capitalul a anunțat că intenționează să deschidă 19 regii de stat, cu diferite domenii de activitate, de la producerea energiei electrice și termine, la iluminat stradal sau dispecerat de taxi și până la promovare turistică.
Ce se știe până acum despre acest fond
Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) ar urma să fie alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile. În primă fază, fondul va dispune de veniturile din dividende, estimate la circa 2,6 miliarde de lei (vărsate în prezent la bugetul de stat). Păstrând comparația de mai sus, fondul norvegian se laudă la ora actuală cu peste 800 de miliarde de dolari, dintre care 136,2 milioane sunt investite în acțiunile a nouă companii din România (Banca Transilvania, BRD, Bursa de Valori, Electrica, OMV Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica și Transgaz) și în titluri românești de stat de 22 de milioane de dolari.
În afară de dividende, fondul suveran și-ar putea asigura „capital de lucru” și din alte surse, spunea Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în perioada în care nu se știau prea multe lucruri despre modul în care va funcționa acesta. „Mijloacele bănești pentru funcționarea fondului pot fi asigurate pe mai multe căi: capital de lucru inițial de la BNR, dar și de la societățile de investiții financiare (SIF-uri), dacă acestea intră în acționariat; emisiuni de obligațiuni pe termen mediu și lung, în urma unor oferte publice adresate atât investitorilor instituționali cât și populației”, explică Ursache.
Alte surse de venit ar putea fi vânzarea unor active neperfomante: case de odihnă, hoteluri aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul, explică executivul în programul de guvernare.
Modele europene
Un model apropiat de intențiile autorităților de la București este cel al fondului din Polonia, PFR, poziționat ca un intermediar între resursele publice și nevoile IMM-urilor. „Obiectivul este de a investi în creștere socială și economică prin acoperirea unor găuri în economia de piață care nu sunt acoperite de sectorul privat”, spunea Pawel Borys, directorul PFR, citat de Reuters. Fondul polonez de dezvoltare a fost anunțat oficial în februarie 2016, când guvernul a explicat că acesta va integra mai multe instituții, printre care și banca de stat BGK. Executivul de la Varșovia speră să finanțeze atât proiecte mari de infrastructură (în timp urmând ca acest fond să înlocuiască fondurile eurpene de la Bruxelles) cât și economia reală. În acest sens, oficialii fondului au anunțat deja intenția de a înființa o platformă prin care să aloce 680 de milioane de euro pentru finanțarea startup-urilor.
FOTO: Wikipedia.org
