O criză profitabilă: Aproape un miliard de euro au obținut băncile în pri­mele șase luni din 2022, un nivel-record

Aproape un miliard de euro este profi­tul obținut de sistemul bancar în pri­mele șase luni din 2022, un nivel-record la realizarea căruia au contribuit o serie de circumstanțe precum avântul revenirii din pandemie, sprijinul sta­­­tului și creșterea dobânzilor.

Sistemul bancar din România a înregistrat în primul semestru din acest an un profit în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2021, până la aproape un miliard de euro, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Activele nete ale sistemului bancar local au urcat la 664,4 miliarde de lei (132,9 miliarde de euro) la sfârșitul lunii iunie, iar rentabilitatea activelor s-a situat la 1,45%. Profita­bilitatea activelor sectorului bancar din România este printre cele mai ridicate din Europa și de aproape trei ori peste me­dia Uniunii Europene, potrivit unui alt raport al băncii centrale.

Dacă la nivelul lunii decembrie 2021 ROA (return on total assets) medie a băn­­cilor din UE era de circa 0,5%, în Româ­nia aceasta era de 1,4%, punctează spe­cialiștii BNR. Valori superioare ale aces­tui indicator au fost înregistrate doar de băncile din Ungaria și din Bulga­ria. Rezultatele bune din primul semestru au fost realizate pe fondul unui cumul de fac­tori, potrivit rapoartelor pu­blicate de marile bănci prezente pe piața locală, și anume creșterea dobânzilor, avansul puternic al creditării, în special pe segmentul corporate, și eliberarea unor provizioane (rezerve de bani constituite în contextul pandemiei pentru a acoperi po­tențiale împrumuturi care riscau să devină neperformante).

Sfârșitul banilor ieftini

Avansul tot mai accelerat al inflației a forțat marile bănci centrale ale lumii să majoreze do­bân­zile de politică monetară, cele care determină nivelul dobânzilor comerciale, cu scopul de a reduce ritmul amețitor de creștere a prețurilor. În România, ciclul de „normalizare“ a dobânzilor, după mulți ani în care acestea au fost ținute la minime-re­cord, a început încă din octombrie 2021, în contextul în care Europa Centrală și de Est a resimțit mai repede creșterea prețurilor. De atunci, dobânda-cheie a crescut cu patru puncte procentuale, ajungând la 5,5% pe an în august.

Iar dobânzile din piață au ținut pasul. In­dicele ROBOR – care măsoară nivelul mediu al dobânzilor la care băncile sunt dis­puse să se împrumute între ele (și în func­ție de care sunt calculate dobânzile va­riabile ale creditelor contractate înainte de mai 2019) – a crescut vertiginos în acest an. Indicatorul ROBOR la șase luni a urcat de la 3,1% la începutul lui 2022 la 8,1% la sfâr­și­tul lunii august.

Dobânda medie a unui credit de retail nou în lei pentru achiziționarea unei lo­cuințe a urcat la 4,95% pe an în iunie, cu un punct procentual peste nivelul de la în­­ceputul anului. În cazul creditelor de con­sum, dobânda medie la împrumuturile noi a sărit la aproape 11% pe an, cu 1,5 puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2021. În cazul creditelor corporate, dobânda medie la împrumuturile noi în lei a urcat la 7,75% pe an, cu 3,2 puncte procentuale în plus față de sfârșitul anului trecut. Controlul „strict“ al lichidității pe care l-a exercitat BNR în această perioadă a făcut ca și dobânzile la depozite să cu­noască un ritm accelerat de creștere.

Depozitele noi la termen erau remune­rate de bănci cu 5,5% pe an, în medie, la ni­velul lunii iunie, cu 3,7 puncte procentuale peste nivelul din decembrie. Veniturile nete din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru băn­cile din România, cu o pondere de peste două treimi în totalul veniturilor, potrivit unui raport BNR. La nivelul lunii mai 2021, acestea reprezentau 68% din totalul veniturilor, față de o medie europeană de doar 55% la nivelul lunii decembrie 2021. Acest aspect denotă, potrivit specialiștilor băncii centrale, „gradul redus de sofisticare a pro­duselor bancare locale și care explică, în parte, nivelul scăzut de intermediere“.

Creditul

În pofida creșterii accelerate a do­bânzilor, guvernatorul BNR, Mugur Isă­rescu, acuzând chiar că băncile „au sărit calul“, creditarea s-a menținut robustă. Creditul bancar a cu­noscut un avans de două cifre în primul se­mestru, principalul motor fiind, potrivit raportărilor băncilor, creditele corporate, susținute de progra­mele guvernamentale de garantare. Acestea au fost introduse în contextul pandemiei și continuate în contextul temerilor privind o eventuală înce­ti­nire economică.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna iulie 2022 cu 1,5% față de luna pre­ce­dentă, până la nivelul de 358,2 miliarde de lei, circa 71,64 miliarde de euro. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, creditul neguvernamental a înregistrat o creș­tere de 16,8%, potrivit celor mai recente date ale BNR.

Creditarea de retail a consemnat un ritm de creștere de circa 18%, în vreme ce creditul corporate a marcat un avans anual de 26,3% în iulie. Chiar și așa, companiile au fost un creditor net în raport cu băncile, soldul total al împrumuturilor accesate fiind cu peste 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro) mai redus decât cel al depozite­lor.

Motorul creditării corporate din acest an au fost programele de tip IMM Invest, prin care statul a preluat riscul băncilor. În martie, acestea au ajuns să reprezinte 30% din soldul împrumuturilor acordate IMM-urilor. Specialiștii averti­zează însă că prea pu­ține credite acor­date de bănci merg către investiții, iar împrumuturile din ca­drul acestor programe sunt accesate mai degrabă pentru supravie­țuire.

„Deși introducerea acestor programe a fost benefică pentru a permite companii­lor să își acopere cheltuielile operaționale în contextul încetării temporare a activită­ții, majorarea gradului de îndatorare a com­paniilor fără a crește capacitatea de pro­ducție a acestora va duce la o creștere eco­­nomică redusă“, se arată în raportul din vară asupra stabilității financiare, ela­borat de BNR. Un calcul arată că împrumuturile bancare reprezintă doar 9% din pasi­vele companiilor, iar creditele de inves­tiții cumulează doar 3% din totalul înda­to­rării companiilor.

Riscul

Un alt fenomen care a sprijinit profitabilitatea sistemului bancar a fost eli­berarea provizioanelor constituite în contextul crizei sanitare. Rata creditelor neperformante a scăzut în iunie la circa 3%, nivel minim record, cu jumătate de punct procentual sub nivelul de la începutul anului. Creșterea dobânzilor, dar și erodarea puterii de cumpărare pe fondul creșterilor generalizate de prețuri ridică temeri cu pri­­vire la eventuale evoluții nefavorabile ale acestui indicator, care ar forța o creș­tere a nivelului provizioanelor. BNR vede cele mai mari riscuri la nivelul creditelor ipotecare accesate de populație, având în vedere maturitatea reziduală mult mai îndelungată a acestora (20 de ani, în medie), dar și proporția importantă a creditelor cu dobândă variabilă (circa 70%).

Din calculele BNR reiese că majorarea dobânzii cu două puncte procentuale ar putea conduce la creșterea ratei de ne­per­formanță cu 0,23 puncte procentuale, pe când în cazul unei majorări de patru puncte procentuale, aceasta s-ar deteriora cu 0,8 puncte procentuale. Deocamdată, acestea rămân simple scenarii de risc, situația din bilanțurile efective ale băncilor fiind mai bună ca niciodată.

Bănci de top

Cele mai mari trei bănci din România din punctul de ve­dere al activelor – Banca Transilvania (BT), Banca Comercială Română (BCR) și BRD – Groupe Société Générale – și-au adjudecat peste jumătate din profitul net al sistemului bancar.

• LOCUL 1. Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active de pe piața locală, a obținut în primul semestru al acestui an un profit net de 907 milioane de lei, în ușoară creștere față de câștigul din aceeași perioadă a anului trecut. BT a acordat 140.000 de cre­dite persoa­nelor fizice și companiilor, în valoare de 14,2 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro).
• LOCUL 2. BCR a raportat un profit net de peste un miliard de lei în prima jumă­tate a anului, mai mare cu peste 50% față de anul pre­cedent, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi și co­misioane, dar și al măririi por­tofoliului de credite. Vo­lumul creditelor corporate acordate în primul semestru s-a triplat față de S1 2021.
• LOCUL 3. BRD – Groupe Société Générale a raportat în primele șase luni ale anului un profit net consolidat de 616,7 milioane de lei, ușor sub nivelul din 2021. Creditele ipotecare au înre­gistrat un avans de aproape 80% față de anul precedent.

Acest articol a apărut în numărul 147 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly