O bogăție înșelătoare: unde este concentrată averea românilor

Alexandra Pele 20/06/2017 | 11:14 Financiar
O bogăție înșelătoare: unde este concentrată averea românilor

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Încălzirea pieței imobiliare i-a făcut pe români mai bogați în 2016, însă viito­rul aparține activelor financiare. Un capitol la care nu stăm prea bine.

Statistic, averea cumulată a românilor a de­pășit, pentru prima dată de la criza eco­nomică, pragul de 1.000 de miliarde de lei. Dacă în 2007 proprietățile aveau cea mai mare pondere în avuția popu­lației, valoarea acestora depășind-o de patru ori pe cea a activelor financiare, mixul de anul trecut a fost ceva mai echilibrat.

Cu toate acestea, creșterea averii s-a produs cu precădere pe fondul creșterii activelor imobiliare, impulsionate și de avansul prețurilor. Iar acest avânt a de­clanșat un prim semnal de alarmă. Banca Națională a României (BNR) a identificat, în premieră, riscul sistemic al accelerării prețurilor locuințelor. Deocamdată, BNR vede acest risc ca fiind unul redus, dar în creștere. Pe termen lung ar putea însă afecta stabilitatea financiară.

Prețul activelor imobiliare din portofoliul românilor a fost influențat mai mult de cerere și mai puțin de ofertă, în condițiile în care companiile de con­strucții s-au confruntat cu o creștere a cos­tului forței de muncă, dar și cu o scă­dere a investițiilor nete (-1,2% în 2016, față de +6,6% cu un an înainte).

Cererea a fost o consecință a politici­lor din ultimii ani care au dus la îmbu­nă­tățirea multor indicatori favorabili indivi­dului, și mai puțin a celor favorabili companiilor. „Balanța se înclină în favoarea individului“, spune Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), referindu-se la evoluția salariilor, veniturilor disponibile și a ratei șoma­jului. Mitroi studiază și ține cursuri des­pre modul în care reacționează gospodă­riile și indivizii la diferite evenimente macro­economice.

LA INTERSECȚIA UNOR SUPERPUTERI. La nivel macro, România nu se poate de­cupla de Europa, la rândul său influen­țată de „scumpirea“ activelor denominate în dolari, dar și de politicile protec­ționiste anunțate de noul președinte al SUA. Drept răspuns, politica dobânzilor foarte mici din UE nu se va opri, iar Ro­mânia va continua să o „importe“ vrând-ne­vrând prin canalul cursului de schimb.

Și cum reacționează individul în fața acestor politici în care s-au angrenat ma­rile puteri ale lumii? Își plătește anticipat creditele, câștigând din diferen­țialul de dobândă, se uită către investiții imobiliare, cele mai la îndemână și continuă să-și lase economiile la bancă, cel mai facil și lipsit de risc plasament.

Iar dacă generațiile trecute au beneficiat de împroprietărirea masivă și cu sume derizorii realizată după căderea co­munismului, lucrurile sunt mai dificile pentru tinerii de astăzi. Prețurile locuin­țelor au explodat în anii ’90, când inflația era de două cifre, și ulterior, în perioada de boom. „Majorarea valorii proprie­tă­ților imobiliare a condus la o creștere a averii românilor, cu observația că noua generație, tinerii, s-au îndatorat pentru a putea achiziționa o locuință, pe când generațiile mai bătrâne dețin astfel de proprietăți fără a avea și datorii“, spune Adrian Crivii, fondatorul companiei de consultanță imobiliară Darian.

Contextul global actual sprijină însă plasamentele în active financiare, o veste bună pentru clasa de mijloc care are, teoretic, venituri suplimentare pe care să le poată investi. „Dobânzile mici favorizează activele financiare. Cum ro­mânii nu prea au acțiuni, obligațiuni – cele care răspund la dobânzi mici și la un curs stabil, averea nu a crescut în con­­formitate cu creșterea economică și cu optimismul economic“, explică Mitroi. Spre exemplu, o casă cumpărată pe credit aduce un plus la capitolul active imobili­are și un minus la capitolul active financiare (împrumuturile sunt pasive și se scad la calcularea activelor financiare).

MAI BOGAȚI ȘI MAI INEGALI. Vestea proastă este că odată cu averea popu­lației a crescut și inegalitatea socială. Banca centrală observă că, deși nivelul de trai s-a îmbunătățit, ecartul dintre bogați și săraci s-a accentuat. „Valorile veniturilor au crescut pentru toate cate­goriile sociale, creșterea inegalității fiind rezultatul majorării într-un ritm mai redus al veniturilor mici comparativ cu ve­ni­turile mari“, notează economiștii BNR.

O constatare similară apare și în raportul anual al grupului Allianz pe tema averii populației. Procentul celor care au trecut din clasa de mijloc în cea supe­ri­oară a crescut în cazul României, însă „ieșirile“ din clasa de mijloc nu au fost înlocuite de noi intrări ale celor cu venituri mai mici, astfel încât aceasta s-a sub­țiat.

Sistemul bancar ar putea sprijini reducerea acestor inegalități dacă s-ar reorienta către creditarea IMM-urilor, în contextul în care banca centrală nu crede că impulsionarea accesului la finanțare al populației ar da prea multe roade – chiar dimpotrivă, ar duce la acumularea unor vulnerabilități.

„Firmele noi pe piaţa creditului au efec­tuat angajări într-o proporţie mai ridicată comparativ cu întreprinderile care nu au avut o astfel de finanțare. Mai mult, aceste firme care au accesat cre­di­te şi au angajat au oferit salarii similare celorlalte firme din sector“, notează BNR.

Altfel spus, dezvoltarea IMM-urilor prin înlesnirea accesului la credite bancare ar putea rotunji averea populației prin creș­terea ofertei de locuri de mun­că. Un (alt) capitol la care nu stăm prea bine.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Capcana creditării” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Creditele sunt pasive financiare în ecuația avuției populației, ceea ce înseamnă că ele se scad din activele nete.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • RISCURI. Studiile arată că împrumuturile nu prea fac minuni nici pentru reducerea inegalității sociale. Pe termen scurt, creditele de consum reduc inegalitatea veniturilor. Pe termen lung, însă, avuția are de suferit deoarece valoarea bunului achiziționat se reduce semnificativ mai repede decât valoarea datoriei create pentru a-l achiziționa.
  • PROGRAME. Programul Prima Casă a avut o contribuţie importantă la creşterea accesului la finanţare şi doar într-o mică măsură la scăderea inegalităţii. De creditarea prin acest program au beneficiat în special cei cu venituri mari și medii. Doar 13% din volumul creditului Prima Casă a fost accesat de persoane cu venituri mici. Ponderea este similară și în cazul creditelor imobiliare obișnuite.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.