O antreprenoare care vinde mobilă de lux a investit într-o casă istorică din Capitală cât în 30 de apartamente obișnuite

Cristina Dobreanu 30/01/2018 | 18:28 Oameni
O antreprenoare care vinde mobilă de lux a investit într-o casă istorică din Capitală cât în 30 de apartamente obișnuite

În antreprenoriat îți trebuie mult curaj, nu mai încape îndoială, iar atunci când îți propui să readuci la viață clădiri istorice provocarea este cu atât mai mare. În fond, se știe, Noblesse oblige!

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Cumva, antreprenoriatul i-a venit mă­nușă Loredanei Preda (39 de ani). Era studentă la ASE, la Științe Economice în limba franceză, specializarea Managementul Afacerilor, când a primit o ofertă pentru un stagiu de o vară la un pro­ducător francez de mobilă cu operațiuni în Bacău, care avea nevoie de un asis­tent-traducător. Avea să rămână acolo nouă ani. Trecerea spre propria afacere a făcut-o împreună cu soțul ei, Silviu (44 de ani), după ce a încercat fără succes să-și con­vingă angajatorul să deschidă un magazin propriu în România. „Ideea a venit pentru că nu existau magazine care să comercializeze mobilă din lemn masiv de calitate de import nu doar în Bacău, ci și în Moldova. Iar această zonă avea potențial“, povestește ea.

Astfel a apărut Noblesse și primul său showroom de mobilă de lux, deschis în 2007, la Bacău. Primul furnizor a fost chiar pro­ducă­torul francez pentru care lucrase. Un an mai târziu, s-au decis să ducă businessul și la București. Au des­chis un showroom în Pipera, apoi l-au mutat în Bulevardul Unirii, pentru a-l re­loca ulterior în actuala clădire a Palatului Noblesse, un imobil istoric renovat integral de familia Preda. Un deceniu mai târziu, Noblesse în­seamnă Noblesse Interiors (retailer de mo­bilă), Studio Insign (biroul de design interior), Palatul Noblesse (centrul de arte și evenimente), Noblesse Academy (dedicată cursurilor) și afaceri de circa 1,2-1,3 milioane de euro. Acestora li se adaugă și Asociația Culturală Noblesse, creată pentru a-i sprijini pe creatorii de artă autohtoni.

PATINA TIMPULUI. Palatul Noblesse a fost deschis în urmă cu doi ani, după aproape trei ani de renovări. „Mi-am dorit foarte mult un showroom într-un loc istoric (…) Când cumperi o clădire istorică, nu cumperi doar pereții, cumperi poves­tea ei și valoarea arhitecturală. Este ca și cum ai cumpăra o lucrare de artă“, măr­tu­risește antreprenoarea.

Cu o istorie de peste 130 de ani, casa a fost construită în 1881, după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, cel care a proiectat, printre altele, și sediul Palatului Poștelor și Telegrafului din Bu­cu­rești, actuala reședință al Muzeului Na­țional de Istorie. În 1903 a fost cumpărată de Leonid Berkowitz, fondatorul băncii Berkowitz. Între cele două Războaie Mondiale, banca a dat faliment, iar imobilul a fost confiscat de stat. Intrat în custodia PCR după 1945, a fost transformat în sediul Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei din Sectorul 3 al Capitalei.

Lăsat în paragină după 1989, a fost cumpărat de familia Preda în plină criză imobiliară. A fost, spune acum Loredana Preda, una dintre oportunitățile care ori­când pot apărea într-o astfel de perioadă. Dar a fost și un pariu uriaș. Înainte cu doar câțiva ani, în plin boom imobiliar, soții Preda mai cumpăraseră un teren în Bacău, pentru a construi un showroom. „Valoarea i-a scăzut de trei ori. Nici showroomul nu l-am făcut, nici terenul nu l-am vândut, căci nici nu aș acoperi rata la credit dacă ar fi așa“. Totuși, au decis să riște încă o dată și să cumpere ceea ce urma să devină Palatul Noblesse.

„O astfel de investiție o faci în primul rând cu sufletul“, mărturisește antreprenoarea. În cifre, suma totală investită în imobilul din Strada Sfinților s-a ridicat la aproximativ 2,5 milioane de euro. „In­ves­tiția se va recupera în 20 de ani. Vreau să le las și fetelor mele ceva“, mai spune Preda. Creditul ar trebui achitat însă ceva mai repede, peste circa patru-cinci ani, când speră să poată să mai achizi­ționeze și să restaureze încă o clădire istorică, tot în București.

CUSTOM MADE. Până atunci, însă, se concentrează pe consolidarea businessului. Nu vrea să mai deschidă încă un showroom, deoarece consideră că două sunt suficiente pentru a acoperi întreaga țară. De altfel, prezența în București re­pre­zintă deja o poziționare strategică, iar experiența oferită de Palatul Noblesse este greu de reprodus. „Acum, că am setat standarde înalte, este greu să fac ceva mediocru“. Mai ales că showroom-ul din Strada Sfinților a servit drept model și pentru reabilitarea altor case istorice ale unor clienți.

De regulă, amenajarea unei case du­rează între opt luni și un an. „Trebuie să îi cunoști foarte bine pe clienți și deși pare mult timp, rezultatul depășește aș­tep­tările“. Lucrează foarte mult pe pro­iecte custom made, și nu cu volume. Clienții își aleg materialele textile, fini­sa­jele de lemn, colecția pe care și-o doresc și văd machetele 3D ale designului pe care urmează să îl aibă în case.

Tocmai din acest motiv, antrepreno­a­rea spune că nu s-a uitat niciodată spre mobila produsă în China, cu toate că există și acolo un segment de lux. Este mult mai apropiată și din punct de vedere cultural de zona Europei, iar cei 350 de furnizori de textile și mobilier cu care lucrează provin din Franța, Italia, Olanda, Anglia. „Acoperim toată zona de mobilier: pentru casă, pentru HoReCa, zona de office, placări, sanitare, gama de decora­țiuni”. Cu producători din România au lucrat la începutul businessului, dar au renunțat treptat, fiindcă nu îndeplineau standardele de calitate pe care și le doreau cei doi antreprenori. Astfel au ajuns să aibă parteneriate doar cu pro­ducători din afara granițelor țării, care, în plus, îi puteau ajuta să aducă pe piață și un design nou.

De altfel, tot pentru a completa gama de decorațiuni, cei doi s-au implicat în susținerea tinerilor designeri, înființând o asociație culturală prin care organizează diverse expoziții. „E un fir roșu care leagă cele două domenii. În domeniul produselor exclusiviste vorbim mult de artă, era clar că e următorul domeniu în care am fi intrat în zona culturii“.

SCHIȚĂ LA MINUT. Când vine vorba despre un portret-robot al clienților Noblesse, Loredana Preda spune că sunt în general antreprenori cu businessuri consolidate, la prima sau a doua casă, preponderent bărbați, cu vârste de peste 35 de ani. Cel mai mare proiect pe care l-a avut anul trecut în zona rezidențială a fost în valoare de 300.000 de euro, pentru proiectarea și designul complet al unei case situată în Pipera.

În criză, Noblesse s-a diversificat pe alte nișe și a început să facă nu doar pro­iecte rezidențiale, ci și pe segmentele office sau HoReCa. Însă, indiferent de domeniu, nu a renunțat nici măcar o clipă la poziționarea pe zona luxului. Astăzi, pro­iectele de tip B2B (HoReCa și office) au ajuns să repre­zinte circa 60% din afaceri, după o lungă perioadă în care clienții rezidențiali au asigurat ponderea cea mai mare din totalul clienților. În aceste con­diții, Loredana Preda s-a îndepărtat de stilul clasic, al că­rui fan declarat este în continuare, adoptând pentru acest segment de business piese de mobilier cu design modern, mini­malist – dovadă stă și unul dintre pro­iectele de design pe care le-au făcut anul trecut, clădirea Qcreator, din zona Piața Victoriei din București, un proiect modern dezvoltat într-un edificiu istoric.

„Dragostea și pasiunea noastră rămâne zona rezidențială, este o legătură mult mai mare cu proprietarii de case, ajungi să le cunoști cele mai adânci aștep­tări“. Anul acesta se așteaptă la o creștere de circa 15% a cifrei de afaceri, mai ales că urmează să finalizeze câteva proiecte începute anul trecut, dar se bazează și pe faptul că showroomul începe să aibă o notorietate tot mai mare.

În plus, în contextul creșterii econo­mice înregistrate de România și a veniturilor mai mari ale populației, precum și a creșterii apetitului pentru investiții în proprietăți rezidențiale, și piața româ­nească de mobilă de lux este pe un trend ascendent. Cu condiția ca o nouă criză să nu își facă apariția, căci în acest scenariu mobila (de orice fel) ar fi printre primele care ar dispărea de pe lista de cumpă­rături a românilor.

 

Luxul din case

Piața mobilei de lux reprezintă la nivel mondial aproximativ 5% din vânzările totale. În România, e undeva la sub 10% dintr-o piață estimată la un miliard de euro. Segmentul e disputat între companiile autohtone – care importă în principal din statele europene – și filialele locale ale marilor branduri străine.

  • Roche Bobois. Francezii de la Roche Bobois, unul dintre jucătorii importanți pe piața globală a mobilei de lux, au deschis un showroom în franciză la București, în mai 2015. Investiția s-a ridicat atunci la 650.000 de euro.
  • Class Living. Camelia Șucu, cofondatoarea producătorului de mobilă Mobexpert, alături de fostul ei soț, Dan Șucu, a rămas fidelă mobilei de lux, preluând după divorț divizia high-end a producătorului și retailerului de mobilă. În 2016 s-a asociat cu un designer din Cluj și a lansat un concept nou, ClassIN. Astăzi, cele șase showroomuriClassIN, Natuzzi Italiași Natuzzi Editions găzduiesc colecții de mobilier și accesorii de interior.
  • Ethan Allen. Tot în zona de lux, în 2013, Diana Șucu, actuala soție a lui Dan Șucu, a adus în România franciza cunoscutului brand american Ethan Allen, în urma unei investiții de un milion de euro.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.