Numărul băncilor din România scade în fiecare an. Cine rămâne și cine iese de pe piață

Alexandra Pele 04/09/2019 | 08:14 Financiar
Numărul băncilor din România scade în fiecare an. Cine rămâne și cine iese de pe piață

Băncile mici întâmpină dificultăți în competiția cu numele mari din fruntea clasamentului, însă cele care reușesc să se dezvolte și să crească organic pot deveni ținte tot mai atractive ale am­b­i­țiilor de expansiune de la vârful sistemului.

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

E oficial: Radu Grațian Ghețea, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri români, cu o experiență de peste 40 de ani în sis­temul bancar, revine în banking, alăturân­du-se Libra Internet Bank, în calitate de membru al Consiliului de Administrație. Ghețea a condus în ultimii 12 ani CEC Bank, o bancă universală în care capitalul majoritar este deținut de stat și cu un model de business diferit față de cel al Libra, o bancă de talie mică, axată, la fel ca multe altele de dimensiunea sa, pe digitalizare.

Libra Internet Bank este deținută de fondul american New Centery Holdings, prin Broadhurst Investment, prezent în România de la începutul anilor ’90. Banca avea la sfârșitul anului trecut o cotă de piață de 1,21%, în creștere față de anul anterior, după ce activele au înre­gistrat un avans de circa 18%, peste media sistemului. După cum sugerează și numele, Libra Internet Bank se bazează pe o stra­tegie de dezvoltare puternic ancorată în me­diul online. Fondurile atrase de la clienți în 2018 au fost de 4,75 miliarde de lei, majoritatea depozitelor fiind constituite prin internet banking.

Libra se nu­mără printre băncile care se pre­gătesc pentru implementarea plăților instant, o tehnologie pivotată de Transfond și me­nită să sprijine competitivitatea sistemului bancar în fața rivalilor din fintech. Banca are 52 de sucursale și 3 centre IT de dezvoltare la nivel local, fiind orien­tată spre inovare și servicii digitale.

MIȘCĂRI DE PIAȚĂ. Competiția din sistemul bancar a subțiat puternic rândurile băncilor medii din sistem, ținta procese­lor de achiziții fiind în special instituțiile cu o cotă de piață de peste 1%. Mai puțin interesante au fost cele de la coada clasamentului, dovadă fiind caracterul încă puternic fragmentat al acestuia. Dacă în urmă cu un deceniu România avea 22 de bănci cu o cotă de piață de sub un procent (dintr-un total de 43), la sfârșitul lui 2018 numărul acestora a scăzut la doar 18, dintr-un total semnificativ diminuat, de 34.

Anul trecut, s-a înregistrat astfel o dimi­nuare a ponderii instituțiilor de credit cu o cotă de piață între 1 și 5% cu 2,4 puncte procentuale, la 17,3%, de la 19,7% în 2017, în timp ce segmentul celor cu o cotă de pia­ță de peste 5%, respectiv cel al băn­ci­lor cu o cotă de piață mai mică de 1% au cunoscut o majorare cu 1,9 puncte procentuale (la 76,6% la 31 decembrie 2018), res­pectiv cu 0,5 puncte procentuale (la 6,1%).

„Perspectivele sunt de accentuare a pro­­cesului de consolidare bancară, con­se­cință a necesității de îmbunătățire a efi­­cien­ței operaționale prin creșterea co­tei de piață“, notează experții Băncii Na­ți­o­­nale a României (BNR).

Efervescența din zona de fuziuni și achi­ziții (M&A) a dus și la o mo­dificare însemnată a originii capitalului din sectorul bancar local, pe fondul deciziilor strategice ale unor grupuri bancare pre­zente în România privind li­mi­tarea expu­nerii pe anumite piețe. În acest context, expunerea băncilor cu capital ma­joritar grecesc s-a redus semnificativ (până la 5%, față de 26,6% în urmă cu un deceniu, când acesta era cel mai bine re­pre­zentat la nivel local).

CÂȘTIGĂTORII CURĂȚĂ MASA. Con­so­li­dările au avut ca efect și o creștere în­sem­nată a profitabilității din sistemul bancar, acesta înregistrând un rezultat net cumulat de 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), 25 de instituții de credit din cele 34 având la finele anului rezultate financiare pozitive. Pierderile cumulate ale băncilor care au înregistrat rezultate negative au fost de circa 121,9 milioane de lei.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.