Numărul băncilor din România scade în fiecare an. Cine rămâne și cine iese de pe piață

Băncile mici întâmpină dificultăți în competiția cu numele mari din fruntea clasamentului, însă cele care reușesc să se dezvolte și să crească organic pot deveni ținte tot mai atractive ale am­b­i­țiilor de expansiune de la vârful sistemului.

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

E oficial: Radu Grațian Ghețea, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri români, cu o experiență de peste 40 de ani în sis­temul bancar, revine în banking, alăturân­du-se Libra Internet Bank, în calitate de membru al Consiliului de Administrație. Ghețea a condus în ultimii 12 ani CEC Bank, o bancă universală în care capitalul majoritar este deținut de stat și cu un model de business diferit față de cel al Libra, o bancă de talie mică, axată, la fel ca multe altele de dimensiunea sa, pe digitalizare.

Libra Internet Bank este deținută de fondul american New Centery Holdings, prin Broadhurst Investment, prezent în România de la începutul anilor ’90. Banca avea la sfârșitul anului trecut o cotă de piață de 1,21%, în creștere față de anul anterior, după ce activele au înre­gistrat un avans de circa 18%, peste media sistemului. După cum sugerează și numele, Libra Internet Bank se bazează pe o stra­tegie de dezvoltare puternic ancorată în me­diul online. Fondurile atrase de la clienți în 2018 au fost de 4,75 miliarde de lei, majoritatea depozitelor fiind constituite prin internet banking.

Libra se nu­mără printre băncile care se pre­gătesc pentru implementarea plăților instant, o tehnologie pivotată de Transfond și me­nită să sprijine competitivitatea sistemului bancar în fața rivalilor din fintech. Banca are 52 de sucursale și 3 centre IT de dezvoltare la nivel local, fiind orien­tată spre inovare și servicii digitale.

MIȘCĂRI DE PIAȚĂ. Competiția din sistemul bancar a subțiat puternic rândurile băncilor medii din sistem, ținta procese­lor de achiziții fiind în special instituțiile cu o cotă de piață de peste 1%. Mai puțin interesante au fost cele de la coada clasamentului, dovadă fiind caracterul încă puternic fragmentat al acestuia. Dacă în urmă cu un deceniu România avea 22 de bănci cu o cotă de piață de sub un procent (dintr-un total de 43), la sfârșitul lui 2018 numărul acestora a scăzut la doar 18, dintr-un total semnificativ diminuat, de 34.

Anul trecut, s-a înregistrat astfel o dimi­nuare a ponderii instituțiilor de credit cu o cotă de piață între 1 și 5% cu 2,4 puncte procentuale, la 17,3%, de la 19,7% în 2017, în timp ce segmentul celor cu o cotă de pia­ță de peste 5%, respectiv cel al băn­ci­lor cu o cotă de piață mai mică de 1% au cunoscut o majorare cu 1,9 puncte procentuale (la 76,6% la 31 decembrie 2018), res­pectiv cu 0,5 puncte procentuale (la 6,1%).

„Perspectivele sunt de accentuare a pro­­cesului de consolidare bancară, con­se­cință a necesității de îmbunătățire a efi­­cien­ței operaționale prin creșterea co­tei de piață“, notează experții Băncii Na­ți­o­­nale a României (BNR).

Efervescența din zona de fuziuni și achi­ziții (M&A) a dus și la o mo­dificare însemnată a originii capitalului din sectorul bancar local, pe fondul deciziilor strategice ale unor grupuri bancare pre­zente în România privind li­mi­tarea expu­nerii pe anumite piețe. În acest context, expunerea băncilor cu capital ma­joritar grecesc s-a redus semnificativ (până la 5%, față de 26,6% în urmă cu un deceniu, când acesta era cel mai bine re­pre­zentat la nivel local).

CÂȘTIGĂTORII CURĂȚĂ MASA. Con­so­li­dările au avut ca efect și o creștere în­sem­nată a profitabilității din sistemul bancar, acesta înregistrând un rezultat net cumulat de 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), 25 de instituții de credit din cele 34 având la finele anului rezultate financiare pozitive. Pierderile cumulate ale băncilor care au înregistrat rezultate negative au fost de circa 121,9 milioane de lei.

Performanța financiară la nivel de sis­tem a fost superioară celei din anul anterior, ca urmare a creșterii profitului ope­ra­­­țional și a reducerii cheltuielilor cu ajus­­­tă­rile pentru depreciere, aceste influ­ențe po­zitive fiind însă diminuate de creș­terea cheltuielilor cu impozitul pe profit. Din ana­­liza în structură a veniturilor ope­ra­­țio­nale, se remarcă menținerea predo­mi­­nanței veniturilor nete din dobânzi, acestea ajungând la o pondere de 65,4% la sfâr­șitul anului 2018, în creștere față de perioada similară a anului anterior, când au înregistrat o pondere de 58,8%.

Și veniturile nete din taxe și comisioane au ocupat în continuare o poziție impor­tantă în veniturile operaționale, respectiv 19,6%, în scădere ușoară față de ponderea din anul anterior (20,4%).

Rețeaua terito­rială a instituțiilor de cre­dit a continuat să se restrângă și în 2018, un număr de 215 su­cursale și agenții bancare fiind închise, în timp ce numărul sa­lariaților din sistem s-a redus cu 1.307 persoane.

COSTURI MARI. Dacă achizițiile au re­pre­zentat o bună oportunitate pentru băncile mari de a-și consolida profiturile, BNR aver­tizează că situația este ceva mai difi­cilă în rândul celor de talie mică. Eficiența mai scăzută a acestora din urmă, atât din perspectiva creditării, cât și a întregii acti­­vități de exploatare, reprezintă o provocare la adresa viabilității modelului de afa­ceri implementat și indică o potențială continuare a tendințelor de consolidare la nivelul sectorului bancar românesc.

Băncile din partea de jos a clasamentului, respectiv cele mai mici 80% din bănci, cu o cotă de piață cumulată de 25%, ope­rează la un raport cost–venit de peste 70%, mult inferior băncilor din fruntea cla­samentului.

Oportunitățile oferite de conso­lidare constau atât în realizarea de eco­nomii de scală, prin scăderea costului mediu total pe unitatea de produs sau serviciu bancar, pe măsură ce volumele cresc, cât și în economii asociate diversificării, res­pectiv prin utilizarea acelorași resurse pentru vânzarea unei game mai ample de servicii. Totodată, majorarea cre­ditării și di­versificarea contribuie la scăderea vola­tilității pierderilor efective în raport cu cele așteptate, influențând diminuarea ce­rințelor de capital.

În plus, băncile de talie mică pot în­tâmpina dificultăți sporite de conformare cu cerințele de reglementare din domeniul financiar, acesta fiind extrem de re­glementat, fiecare an aducând noi regulamente și măsuri de implementat. Nici povara fiscală suplimentară pe care o presupune taxa pe active nu este de ignorat. De asemenea, tes­tele de stres reali­zate de BNR indică faptul că instituțiile financiare de talie mică s-ar putea confrunta cu probleme, în situ­a­ția în care companiile ar înregistra difi­cultăți în rambursarea datoriilor.

Gradul de concentrare a activelor sectorului bancar este încă relativ mic la nivel local. Cota de piață a celor mai mari cinci bănci este de 62,1%, față de media UE de 63,7%. De asemenea, indicele de spe­cialitate folosit pentru evaluarea gra­dului de concentrare a activelor (Herfin­dahl-Hirs­chmann) este de 963, față de 1.074, cât este media europeană. Acest lucru su­gerează că sistemul bancar ar pu­tea să fie unul în continuare activ din perspectiva proceselor de fuziuni și achiziții, iar vii­toare ținte ar putea fi băncile mici care vin din urmă și care au reușit să se dezvolte în ciuda dominației celor mari și a unui nivel de intermediere financiară extrem de redus.

Cine, ce, cât

Numărul de bănci din sistem a scăzut la 34 anul trecut și ar putea ajunge la 32 în acest an, odată cu finalizarea unor procese de consolidare aflate „pe rol“.

• Clasament. Procesele de fuziuni și achiziții din ultimii ani au dus la o modificare însemnată a clasamentului celor mai mari creditori din sistemul bancar local. Gru­pul financiar Banca Transilvania a urcat pe primul loc după integrarea activelor Bancpost.
• PREȚUL CREȘTERII. Achi­zițiile bancare au fost puse sub semnul întrebării la începutul anului, odată cu introducerea taxei pe active, creșterea în dimensiune presupunând și o majorare a po­verii fiscale.
• VIN AMERICANII. Tot în 2018 a dispărut brandul Piraeus, odată cu preluarea acestuia de către fondul ame­rican de investiții J.C. Flowers și transformarea sa în First Bank. Americanii vor să preia și Leumi Bank, sucursala locală a celei mai mari bănci din Israel.
• Surpriză. Puțin aștep­tată a fost și mutarea băncii cu capital de stat Eximbank, care va prelua ultima insti­tuție financiară cu capital elen scoasă la vânzare, Banca Românească, valoarea tranzacției fiind de circa 310 milioane de euro.

FOTO: Getty