Numărul băncilor din România, în scădere. Ce surprize ne pregătește sistemul bancar

Alexandra Pele 14/06/2019 | 12:49 Financiar
Numărul băncilor din România, în scădere. Ce surprize ne pregătește sistemul bancar

Previziunile legate de evoluția numă­rului de bănci din România par a se ade­veri, în procesul de consolidare a sis­temului implicându-se tot mai mulți actori, cu ambiții tot mai mari.

Acest articol a apărut în numărul 67 (10 – 23 iunie 2019) al revistei NewMoney

Procesele de fuziuni și achiziții din ulti­mii ani au dus la o modificare însemnată a clasamentului celor mai mari creditori din sistemul bancar local.

Grupul financiar Banca Transilvania a urcat pe pri­mul loc după integrarea activelor Bancpost. Tot în 2018 a dispărut și brandul Piraeus, odată cu preluarea creditorului cu acționariat grecesc de către fondul american de investiții J.C. Flowers și transformarea sa în First Bank.

La începutul acestei luni, pe masa Con­siliului Concurenței a ajuns și tran­zac­ția prin care același J.C. Flowers do­rește preluarea Leumi Bank, sucursala locală a celei mai mari bănci din Israel. Leumi este prezentă pe piața locală din 2006, prin preluarea Eurom (fosta Dacia Felix), însă rezultatele israelienilor au fost modeste. În 2017, cota de piață nu depășea 0,3%, nivelul activelor fiind de circa 1,1 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Anul trecut a marcat și o premieră în ceea ce privește procesul de consolidare a băncilor, odată cu respingerea de către BNR a tranzacției prin care maghia­rii de la OTP vizau preluarea activelor Na­tional Bank of Greece (Banca Româ­nească). O eventuală fuziune ar fi dus la dublarea cotei de piață a OTP și la intrarea sa în top 10 creditori din sistem.

De preluarea Băncii Românești s-a ară­tat interesat și fondul J.C. Flowers, dar o even­tuală fuziune ar fi însemnat un aport de capital, situație care, dublată de incertitudinile privind taxa pe activele bancare introdusă prin OUG 114, i-a descurajat pe americani să mai facă vreo mișcare pe acest front.

Surse bancare susțin că, în prezent, pe primul loc în cursa pentru activele ultimei bănci grecești aflate la vânzare este Eximbank. Banca de stat ar putea face o afacere bună, rapoartele financiare ale gru­pu­lui-mamă indicând faptul că acesta se așteaptă să iasă în pierdere în urma tran­zacției.

„Veniturile din vânzare sunt de aș­teptat să fie mai mici decât valoarea con­tabilă a activelor nete aferente și, prin ur­mare, au fost recunoscute pierderi din depreciere acumulate de 110 milioane de euro la nivel de grup“, se arată într-un do­cument prezentat investitorilor National Bank of Greece.

10 ÎN 10 ANI. Odată finalizate aceste procese, numărul băncilor din România ar putea scădea la 32, cu 10 mai puține decât în urmă cu un deceniu, reiese din datele băncii centrale. Specialiștii sunt de părere că acest număr ar putea scădea în conti­nuare, pe piață operând mai mulți cumpă­rători activi. Unii dintre aceștia vor avea însă nevoie de timp pentru a integra ope­rațiunile creditorilor deja preluați, în contextul în care incertitudinile generate de autorități în prima parte a anului au dus oricum la amânarea oricăror planuri majore de investiții.

„Nu cred că până la sfârșitul anului se va mai anunța inițierea altor proiecte de vânzare în sistemul bancar, cu toate că, la finalul anului trecut, erau discuții cu privire la o altă bancă care analiza un posibil exit. Câteva dintre marile grupuri bancare din CEE (prezente și în România) și-au anunțat, de altfel, dorința de creștere, inclusiv prin achiziții, iar România este o piață de interes în acest sens. Prin urmare, cumpărători activi se pare că există, să vedem dacă apar și oportunitățile“, a explicat, pentru NewMoney, Vlad Năstase, CEO-ul companiei de consultanţă Conci­lium.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.