Nu e glumă: Un prăjitor de pâine s-a înfuriat, a intrat pe internet și și-a căutat un nou proprietar

NewMoney 13/08/2018 | 09:41 Digital
Nu e glumă: Un prăjitor de pâine s-a înfuriat, a intrat pe internet și și-a căutat un nou proprietar

Autor: Romulus Deac

Almadem e pământul sacru al pasionaților de tehnologie. Amplasat pe o colină ier­boasă, la sud de San Jose, laboratorul IBM e locul în care s-au născut zeci de mii de brevete și au ajuns destule premii Turing și Nobel. Și tot aici, în urmă cu aproape 60 de ani, a apărut un prototip masiv al unei unități de stocare de date. Ceva de genul unui hard disk supradimensionat. De atunci, au luat-o în sens invers, miniaturi­zându-l și miniaturizâdu-l până într-un prezent în care și cele mai mici dispozitive pot colecta și înmagazina cantități impresionante de date.

Acest articol a apărut în numărul 46 (6-26 august) al revistei NewMoney

Astăzi, Marele Albastru pune această tehnologie la lucru pentru a dezvolta senzori polivalenți, care ar putea detecta și urmări amenințările biochimice în aeroporturi, de exemplu, sau ar putea depista cancerul de sân și alte boli grave printr-o banală analiză a respirației.

Senzori legați indisolubil de ceea ce e vă­zut drept următorul mare pas din teh­no­logie: Internet of Things (IoT) – Internetul Lucrurilor. În linii mari, IoT propovăduiește un viitor tot mai aproape de noi, în care orice obiect fizic ar putea beneficia de o co­nexiune la internet. Practic, un „lucru“ în IoT poate fi orice, de la o persoană cu un implant cardiac, un animal de fermă cu un biocip sub piele, o mașină cu senzori de presiune în roți și, în general, orice altceva cu abilitatea de a transfera date prin intermediul unei rețele și căruia i se poate aloca un IP.

La sfârșitul anului trecut, arată datele IHS Markit, în lume existau peste 20 de mi­li­arde de lucruri (inter)conectate – de la mașini inteligente, detectoare de fum, ro­boți industriali și sisteme de iluminat la monitoare cardiace, trenuri, turbine eoliene, aparatură electrocasnică sau rachete de tenis. Până în 2020, totalul obiectelor inteligente – capabile să transmită date fie direct către noi, fie în cloud sau între ele – ar urma să treacă de 30 de miliarde de unități, adică o piață de 8.900 de miliarde de dolari, pentru a ajunge în 2025 la mai bine de 75 de miliarde de unități.

ACASĂ. Aparatele inteligente au invadat târgurile și expozițiile, dar produsul sau brandul care să dea lovitura încă se lasă așteptat. O excepție ar putea fi, mai ales printre cei obsedați de facturile la electricitate, Nest Learning Thermostat. Cu un design curat, o interfață mai simplă decât termostatele programabile existente și cu suport de la Google (care a plătit 3,2 miliarde de dolari pentru startup în 2013), Nest învață comportamentul locatarilor casei și controlează consumul de energie al întregii aparaturi conectate la rețea, de la sistemul de iluminat la storcătorul de fructe. Poate fi accesat și de pe smartphone și economisește până la 20% din energia folosită anterior.

FOTO: Guliver / Getty Images

 

Canary este un sistem de securitate all-in-one, dotat cu o cameră HD, microfoane ultrasensibile și senzori pentru calitatea aerului, de mișcare, temperatură, vibrații etc. E capabil să învețe activitatea normală din casă și alertează proprietarii printr-o aplicație mobilă când depistează o schimbare de la tiparul normal. Amazon Dash este o linie de butoane inteligente care se pot lipi oriunde prin casă, pentru a comanda printr-o simplă apăsare consumabile precum detergent de vase sau hârtie igienică. Fiecare buton este asociat cu un produs stabilit printr-o configurare inițială, iar comenzile sunt transmise via WiFi către Amazon sau magazinele partenere. Rămâi fără pastă de dinți? Apeși butonul și ai re­zolvat problema.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close