Noua poveste Pegas, după ce antreprenorii care au resuscitat brandul au ieșit din business
În 2012, bicicleta Pegas primea a doua șansă la viață, după ce un grup de tineri antreprenori decidea să resusciteze brandul abandonat la începutul anilor 2000. Acum intră într-o a treia etapă, sub cârma unuia dintre cei mai titrați antreprenori români.
La începutul lui martie, Network One Distribution (NOD), noul acționar unic al Atelierelor Pegas, reacționa într-un conflict de brand. Compania germană Zweirad-Einkaufs-Genossenschaft eG (ZEG), care deține brandul de biciclete Pegasus, a deschis un proces pentru anularea mărcii Pegas, licență acordată de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) Atelierelor Pegas.
Cu o istorie de peste 50 de ani, brandul Pegas a apărut însă pe piață cu aproape 10 ani înaintea mărcii Pegasus. „Bicicleta Pegas a fost fabricată de către Uzina Mecanică Tohan începând cu anul 1972, până în 2005, iar din 2011, Atelierele Pegas au preluat brandul (marca înregistrată) și au început producția de biciclete, bicicletele fiind în piață, neîntrerupt, timp de zece ani“, spune Andrei Militaru, chief executive officer (CEO) al NOD.
Compania germană a avut deja o victorie în acest caz în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO). Atunci s-a stabilit că ambele mărci, Pegasus (Germania) și Pegas (România), sunt similare și nu pot coexista pe piața Uniunii Europene, pentru că s-ar crea confuzie pentru clienți. Trei ani mai târziu, în august 2020, Pegasus a mers și mai departe și a solicitat OSIM anularea mărcii Pegas.
Militaru spune că Pegasus nu vinde direct biciclete pe piața din România și consideră că acest conflict al brandurilor nu este altceva decât „o chestiune artificială avocățească“. În afaceri, mai spune acesta, există numeroase conflicte de brand, iar NOD nu este la prima dispută de acest gen.
Un nou acționariat
Conflictul dintre Pegas și Pegasus vine la scurt timp după ce acțiunile Atelierelor Pegas au fost preluate integral de NOD, companie controlată 100% de Iulian Stanciu, CEO și acționar minoritar al eMAG. „Acționarii minoritari au avut o opțiune de vânzare- cumpărare din partea noastră“, menționează Andrei Militaru. Aceștia au acceptat propunerea și au vândut acțiunile către compania lui Iulian Stanciu. „Acționarul majoritar a venit cu o altă viziune de business. Noi am vândut și am rămas consultanți în Atelierele Pegas“, spune Andrei Botescu, antreprenorul de la care a pornit ideea resuscitării brandului Pegas.
Botescu a înregistrat marca Pegas la OSIM în 2010, după ce a aflat, în urma unui telefon la fabrica din Zărnești, că nu se mai produc biciclete sub acest brand din 2005. Compania Atelierele Pegas a apărut în 2011 și îi avea la acea vreme acționari pe Andrei Botescu (80%), Ciprian Frunzeanu, Andrei Marius Alin, Adrian Teașă și Alexandru Manda, care împărțeau în mod egal restul de 20%.
În 2015, în acționariatul Atelierelor Pegas a intrat și Iulian Stanciu, care a preluat prin NOD 51,67% din companie, cea mai mare parte a acțiunilor fiind cumpărate de la Andrei Botescu, în urma unei tranzacții de peste 202.000 de euro. Din acel moment, Botescu a rămas director al Atelierelor Pegas. În scurt timp, producția și vânzările de biciclete au crescut, iar Pegas a lansat mai multe modele pe piață.
În 2017, Botescu a vândut către NOD un alt pachet de peste 8%, pentru ca doi ani mai târziu să renunțe la încă 10%, în favoarea aceluiași Iulian Stanciu. În decembrie 2020, fondatorii Atelierelor Pegas au ieșit din afacere, iar NOD a devenit acționar unic.
Dacă Botescu avea la un moment dat în plan deschiderea unei fabrici Pegas, noul acționar a renunțat la această idee. „Anul acesta vom începe o colaborare cu o fabrică de biciclete din România care să asambleze modelele noastre“, spune Militaru, explicând că subansamblele vor fi importate în continuare, în timp ce proiectul și designul bicicletelor vor aparține în totalitate Atelierelor Pegas.
Un alt business
Ieșit din businessul cu biciclete, Andrei Botescu nu renunță la antreprenoriat. Încă din prima parte a anului trecut, odată cu instituirea măsurilor sanitare în România, s-a lansat alături de doi parteneri – Alexandru Manda, unul dintre foștii acționari în Pegas, și Leonard Ochian – în producția de viziere și măști de protecție. „Am început cu producția de viziere, apoi am trecut la măști“, spune Botescu într-o discuție cu NewMoney.
Investiția inițială în acest business a fost de aproape 500.000 de euro, iar primele viziere realizate de compania celor trei, Roshield, au fost donate la începutul pandemiei către personalul medical din prima linie. Hala de producție a fost construită de la zero, iar autorizațiile de producție au fost obținute în doar trei luni. În ceea ce privește măștile de protecție, Andrei Botescu spune că s-au orientat încă de la început către zona premium, pentru a avea o calitate peste produsele similare importate până acum din China sau din Turcia.
La niciun an de la exitul din Atelierele Pegas, Andrei Botescu spune că se uită tot mai atent către domeniul medical. În acest sens, va urma chiar și niște cursuri, pentru a se lansa într-un nou business, aflat la granița dintre tehnologie și medicină.
Drumul Pegas
Povestea de antreprenoriat a lui Andrei Botescu a început însă cu Pegas. Prin 2010, Botescu și-a convins prietenii să intre în afacere, după ce i s-au furat mai multe biciclete. A vrut să-și cumpere un Pegas pentru că îl considera ieftin și bun și se gândea că nu i-l mai fură nimeni. A sunat la fabrica Tohan și a aflat că producția de biciclete s-a închis.
„Toată linia de asamblare era la fiare vechi“, spunea Botescu, într-o discuție din 2017 cu NewMoney. După opt luni de așteptare pentru atribuirea mărcii de la OSIM, a investit 70.000 de euro. A urmat o perioadă de cercetare, iar bicicletele Pegas au (re)apărut pe piață la 1 iunie 2012, după mai bine de un an în care s-a pus la punct proiectul. Brandul a fost relansat cu modelul cu șa lungă din anii ’80 cunoscut drept Pegas Kent, restilizat și rebotezat Strada.
Inițial, bicicletele Pegas au fost produse la începutul anilor ’70, la Zărnești, în fabrica Tohan destinată în special producției de armament. În acea perioadă exista și o glumă printre localnici. „În fabrică montezi o bicicletă, iar pe poartă iese o pușcă.“
După resuscitarea brandului, Pegas a investit mult în proiectare, iar după intrarea lui Iulian Stanciu în acționariat au fost diversificate și modelele de biciclete. Atelierele Pegas aveau în portofoliu biciclete de oraș, biciclete pentru copii, mountain bike, fatbike și chiar biciclete electrice.
În ianuarie 2019, Botescu prezenta, la Consumer Electronics Show (CES), cel mai mare târg de tehnologie al lumii, desfășurat la Las Vegas, prototipul bicicletei inteligente Xmera – o combinație între bicicletă, motocicletă și aparat de fitness. Proiectul aparținea unui startup format din Pegas și o echipă de inovație din România și din Statele Unite, Innoventic, specializată în e-commerce, dezvoltare de produs și finanțare pe rețelele de crowdfunding.
De la sfârșitul lui 2020, Pegas a venit cu o nouă viziune. Acționar unic a devenit compania Network One Distribution, lider al pieței de distribuție IT&C. Dacă până în acest moment componentele Pegas erau fabricate în circa 20 de țări din Europa și Asia, acum producția va fi concentrată local, noul proprietar al Atelierelor Pegas urmând să colaboreze cu o fabrică de biciclete din România. Dar până atunci mai are de trecut peste un hop. Procesul cu Pegasus.
În câteva repere
La Zărnești, primele biciclete s-au fabricat începând cu 1954, sub marca Victoria, și erau destinate adulților. Brandul Pegas a apărut la începutul anilor ’70.
- Pentru adulți. Din 1967, fabrica din Zărnești a produs bicicleta Tohan, un model popular, ieftin, ușor de întreținut, destinat în special publicului din zona rurală.
- Pentru copii. Producția de biciclete pentru cei mici a început tot în 1967, cu modelul Pionier, urmat un an mai târziu de modelul Junior.
- Pegas. Din 1972 a apărut și Pegas, brand sub care s-au fabricat mai multe modele de biciclete, într-o primă fază pentru copii, apoi și pentru adulți.
- Sport. Din 1980, Pegas a scos pe piață și un model de bicicletă cu cinci viteze, cunoscut sub marca 1027 Campion.
Acest articol a apărut în numărul 112 al Revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly