Noi reguli de tratament pentru COVID-19. Ce prevede noul protocol terapeutic

Elena Marinescu 03/12/2020 | 19:43 Ştiri
Noi reguli de tratament pentru COVID-19. Ce prevede noul protocol terapeutic

Protocolul pentru tratamentul COVID a fost actualizat și unele reguli se schimbă. Plasma, de exemplu, nu şi-a dovedit eficienţa, motiv pentru care nu există indicaţii certe de utilizare. Specialiştii atrag atenţia că este greşit să luăm antibiotice dacă nu avem o infecţie bacteriană.

Antiviralele sunt eficiente, dacă sunt administrate din timp, iar asimptomaticii nu trebuie să ia niciun tratament. Sunt câteva dintre noile recomandări pentru tratarea bolii provocate de noul coronavirus.

Remdesivirul, singurul antiviral aprobat pentru COVID-19, până acum avea indicație pentru a fi folosit când pacienții ajungeau în terapie intensivă, dar medicii, utilizându-l, și-au dat seama că este prea târziu atunci și au văzut că dacă îl dau mai devreme își dovedește eficiența. De asemenea, potrivit noului protocol, anticoagulantele trebuie administrate la toți pacienții internați, dar nu și la cei asimptomatici.

Tratament propus în funcție de severitatea cazului de COVID-19 la pacienții spitalizați

Forma de boală (severitate) Tratament recomandat Durata recomandată
Asimptomatic NU
Ușoară – pacient internat Un antiviral disponibil Profilaxie anticoagulantă recomandată în cazul în care nu au tratament anticoagulant deja în curs pentru alte indicații Depinde de evoluția pacientului.
Medie Pneumonie fără criterii de severitate Antivirale de administrat cât mai precoce Anticoagulante – profilaxie sau terapie (vezi text) Dexametazonă (sau metilprednisolon) 10 zile Depinde de evoluția pacientului.
Severă^a/critică^b Antivirale (rol clinic discutabil dincolo de 12-14 zile de la debutul simptomelor; se menține indicație epidemiologică) + anticoagulant – profilaxie sau terapie + dexametazonă (corticoid), 10 zile sau în funcție de evoluție + imunomodulare în cazuri selectate În indicații selective: plasmă de convalescent, antibiotice Depinde de evoluția pacientului.

Medicație cu efect antiviral propusă pentru tratamentul COVID-19

Medicament Doze Durată standard Reacții adverse frecvente
Remdesivir 200 mg/zi în ziua 1, apoi 100 mg/zi Copii sub 40 kg: 5 mg/kgc/zi în ziua 1, apoi 2,5 mg/kgc/zi 5 zile (10 zile la pacient IOT sau cu ECMO) Citoliză hepatică Flebite Constipație, greață
Umifenovir 3 x 200 mg/zi 10 zile
Favipiravir 1.600 mg la 12 ore în prima zi, apoi 600 mg la 12 ore 1.800 mg la 12 ore în prima zi, apoi 800 mg la 12 ore* 10-14 zile Teratogen# Hiperuricemie (5%)## Diaree (4,8%)##
Hidroxiclorochină** 2 x 400 mg/zi în prima zi (2 x 2 tb/zi), apoi 2 x 200 mg/zi (2 x 1 tb/zi) Copii 5 mg/kgc/zi în 2 prize 5-7 zile Tulburări de ritm/conducere

* Pentru aceste doze, toxicitatea favipiravirului nu este suficient studiată.
** De efectuat EKG zilnic pentru evaluare QT; contraindicații: QT > 500 msec; analiza beneficiu-risc în cazul gravidelor.
# Se folosește doar împreună cu mijloace de contracepție la pacientele de vârstă fertilă și la pacienții cu capacitate de procreare.
## Rata efectelor adverse provine din studii efectuate cu dozele mai mici.

Medicație imunomodulatoare propusă pentru tratamentul COVID-19

Medicament Doze Durată standard Reacții adverse frecvente
Dexametazonă (alternativ – metilprednisolon) Antiinflamator: 6-8 mg iv/zi Imunosupresie: 16 mg/zi (24 mg/zi la persoane cu obezitate) 10 zile Iritație mucoasă digestivă, dezechilibrare diabet
Tocilizumab 8 mg/kg (maximum 800 mg per administrare) 1-3 administrări la 8-12 ore interval între ele Reactivări ale unor infecții: tuberculoză, hepatită cronică cu VHB, infecții herpetice, afectare hepatică până la insuficiență hepatică, perforație intestinală, hipercolesterolemie
Anakinra 200-400 mg/zi inițial, apoi 100 mg/zi 7-10 zile Afectare hepatică
Plasmă de convalescent 200-400 ml o singură administrare Disfuncție respiratorie acută (TRALI), supraîncărcare posttransfuzională, reacții alergice
În curs de evaluare cu rezultate preliminare favorabile: siltuximab, baricitinib

 

Când se administrează plasma și Remdesivirul

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, a explicat la Digi24 care sunt noutățile din protocolul tratamentului pentru COVID și de ce au fost introduse noi reguli.

„Aceste lucruri le-am observat în practica de zi cu zi. Remdesivirul, în Institutul Marius Nasta îl indicăm în momentul în care pacientul se internează cu o formă severă, pentru că eficiența lui este categoric mult mai mare dacă se administrează din primele zile ale internării, când, practic, concentrația de virus în sânge este foarte mare. Dacă vorbim de tratamentul cu plasmă, aici lucrurile sunt un pic nuanțate, din două motive: pe de o parte, trebuie ales foarte atent momentul în care indicăm acest tratament.

De asemenea, plasma este contraindicată la pacienții care au tromboze, or știm că o particularitate a acestei infecții este prezența trombozelor sau riscul de tromboze, iar pacienții cu forme critice dezvoltă tromboze, ceea ce contraindică folosirea plasmei. Mai există un fenomen întâlnit, o reacție adversă, o reacție alergică, dacă pot s-o explic așa, pe care o dezvoltă unii pacienți la administrarea de plasmă ca urmare a anticorpilor pe care îi produce organismul și practic, plămânul se blochează cu acești anticorpi împotriva plasmei administrate, crește volumul care se administrează și respirația devine foarte greoaie. Fenomenul poate dura până la șase ore și se poate solda chiar cu deces”, a explicat dr. Beatrice Mahler la Digi24.

Medicamentul Kaletra a fost scos din uz

Ea a atras atenția și asupra altui aspect: scoaterea din uz a medicamentului Kaletra, un medicament utilizat până acum atât în tratamentul pacienților COVID, dar și pentru pacienții cu HIV. Kaletra a avut în prima parte a pandemiei recomandări de eficiență, dar se pare că rezultatele mai multor studii indică un rezultat fals negativ al testului Real Time PCR, o viremie foarte scăzută și de aceea recomandarea a fost limitată, pentru a vedea cum evoluează în mod natural infecția cu SRS-CoV-2.

Ibuprofenul poate fi folosit

O altă schimbare în modul de tratare a bolii este că acum se recomandă și utilizarea ibuprofenului, spre deosebire de începutul pandemiei, când se spunea că ar fi de preferat paracetamolul. „Eu am avut întotdeauna opțiunea de clasă de medicamente și am considerat că atunci când vorbim de un medicament, practic vorbim de clasa din care face parte, iar ibuprofenul și paracetamolul fac parte din aceeași clasă de antiinflamatoare.

Au fost suspiciuni în primele momente de reacții adverse importante la administrarea ibuprofenului, dar care nu s-au dovedit în următoarele studii făcute. Prin urmare, administrarea medicamentelor din clasa antiinflamatoare nesteroidiene poate fi făcută în siguranță de orice pacient”, a spus Beatrice Mahler.

Asimptomaticii nu au de ce să ia medicamente

Toată această clasă de antiinflamatoare, însă, nu se poate lua preventiv, subliniază medicul. Nu vorbim de prevenție, când vorbim de un tratament care se adresează unui simptom. Aceste medicamente cuplează simptomele: durerea de cap, febra, sunt medicamente cu acest rol, ele nu pot fi luate preventiv, ca să te ferești de infecția cu SARS-CoV-2, dar cu siguranță sunt indicate la persoanele care au simptome. Prin urmare, asimptomaticii, dacă nu au simptome, nu au de ce să ia medicamente.

În ceea ce privește antibioticele, în special azitromicina, aici lucrurile nu au fost bine explicate, consideră dr. Mahler. Azitromicina s-a recomandat în tratamentul infecției SARS-CoV-2 datorită efectului ei antiinflamator. La pacienții cu boli cronice, severe, cu infecții respiratorii repetate, azitromicina se administrează cu rol antiinflamator, dar la cazuri foarte puține și selecționate, nu pe scară largă. Acesta a fost algoritmul pentru care s-a introdus la nivel internațional azitromicina în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2.

„Din păcate, am ajuns în cealaltă extremă și am început să abuzăm de acest medicament și riscul să dezvoltăm la nivel național o rezistență la azitromicină în viitorul apropiat este foarte mare. Mi-e teamă să nu urmeze o pandemie de rezistență la antimicrobiene, pentru că s-a produs în această perioadă un consum de antibiotice în exces, eliberate din farmacii fără prescripție medicală și asta afectează în mod direct sănătatea populației”, a avertizat managerul Institutului „Marius Nasta”.