Noi incertitudini fiscale. Președintele Camerei Deputaților contrazice programul de guvernare

Președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea susține că salariul minim nu va crește la 2.000 de lei în 2018, catalogând datele din programul de guvernare depus de cabinetul Tudose drept informații care s-au rostogolit ”dintr-o greșeală” în spațiul public. 

„Nu va fi impus de guvern salariul minim de 2.000 de lei. Nu există aşa ceva. Probabil dinr-o greşeală s-a tot rostogolit asta în spaţiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750 (în 2019 respectiv în 2020, n.r.). Probabil la anul, printr-o nouă prezentare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, ceea ce înseamnă două noţiuni diferite, dar, salariul minim, aşa cum ştie toată lumea, va creşte cu 100 de lei”, a declarat preşedintele Liviu Dragnea, citat de Mediafax.

În planul de guvernare se arată că salariul minim va crește la cel puțin 2.400 lei în 2020, respectiv minimum 50% din salariul mediu în 2020. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020, potrivit documentului depus de guvernul Tudose la Camera Deputaților.

De altfel, în programul de guvernare, la capitolul contribuții, sunt detaliate măsuri care ar viza transferul acestora integral în sarcina angajatului. Contribuțiile de asigurări sociale vor scădea 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vor fi eliminate 4 din cele 6 contribuții plătite în prezent, se arată în documentul citat.

Pentru a putea face acest transfer fără ca salariile nete să scadă, Guvernul propune o majorare a salariilor brute, unii specialiști fiind de părere că acest lucru ar fi imposibil, deoarece statul nu poate interveni într-un contract dintre două părți.

”Vor rămâne doar contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale datorate de către angajat, dar în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu”, reiese din noul program de guvernare.

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), este de părere că majorarea salariului minim conform noului calendar anunțat de executiv va avea efecte negative pe termen scurt.

În primul rând, companiile riscă să întâmpine dificultăți financiare sau chiar să fie nevoite să își întrerupă activitatea pentru că au o elasticitate destul de redusă și se acomodează greu unor creșteri de cheltuieli. O altă consecință este descurajarea antreprenoriatului, inclusiv prin incertitudinile recente legate de modificarea cadrului fiscal.

O altă consecință gravă a majorărilor costurilor legate de muncă este creșterea polarizării mediului de afaceri și a diferențelor dintre companiile mari și cele mici.

La nivelul întregului mediu de afaceri, ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% în 2008 la 10% în 2015, urmând să ajungă la aproape 18% în 2020, potrivit analizei președintelui AAFBR.

În același timp, microîntreprinderile (companiile cu venituri de sub jumătate de milion de euro) au înregistrat aproape o dublare a acestei ponderi, de la 11% în 2008 la aproape 20% în 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în 2020

O altă consecință a acestei măsuri este creșterea șomajului în rândul tinerilor. România se află deja pe locul trei la nivel european din acest punct de vedere (24,2%). Creșterea salariului minim ”ridică o barieră dificilă pentru tinerii din micile orașe care generează acest fenomen”, spune Guda.

Pe termen lung, președintele AAFBR susține că majorarea salariului minim este benefică pentru mediul de business doar dacă aceasta se traduce într-o creștere a consumului care la rândul său să antreneze o creștere a producției interne și nu a importurilor cum s-a întâmplat anul trecut, spre exemplu.

Dragnea: Nu vom adopta nicio taxă în plus pentru români

Liviu Dragnea a mai precizat că impozitul pe gospodărie nu va fi aplicat, acesta fiind „compromis”, însă impozitul pe venitul global ar putea intra în vigoare anul viitor.

Totodată, preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că nu vor fi adoptate noi taxe și nici nu se vor modifica altele în defavoarea companiilor cinstite.

„Nu vom adopta nicio taxă în plus pentru români. (…) De asemenea, nu vom modifica nicio procedură de impozitare care să producă deservicii unor companii cinstite. (…) Nu renunţ la nimic din ceea ce am vorbit în campania electorală”, a conchis Dragnea.