Nișa italiană: Cum arată strategia Intesa Sanpaolo Bank pentru piața locală

Deși în acest an își va dubla, la propriu, cota de piață din România, Intesa Sanpaolo și-a pregătit o strategie de nișă, în condițiile în care procesul de consolidare din piața bancară locală s-a accentuat în ultimul an.

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

Previziunile multor analiști legate de viitorul sectorului bancar local încep să devină realitate. Treptat-treptat, nu­mă­rul jucătorilor se subțiază, iar profilul lor se împarte în două categorii: cei mari, care domină prin dimensiune, și cei mici, care câștigă mizând pe nișă. Intesa Sanpaolo Bank face parte din cea de-a doua categorie, în vreme ce concurența de „acasă“, italienii de la Unicredit, s-a poziționat pe locul cinci în topul băn­cilor din România din punct de vedere al activelor.

Odată finalizată, fuziunea cu Veneto Banca, parafată în Italia, va duce la du­blarea cotei de piață a Intesa din România, într-un context local marcat de numeroase procese de fuziuni și achiziții. După o perioadă lungă de negociere, anul trecut s-au găsit cumpă­rători pentru toate activele grecești a­flate la vânzare. OTP Bank va prelua Banca Româ­nească, clujenii de la Banca Transilvania (BT) vor bifa o nouă achiziție – Bancpost, iar fondul american J.C. Flowers își va face debutul pe piața locală prin preluarea Piraeus Bank. Schimbări de acțio­nariat vor mai avea loc și la Leumi, care va trece în portofoliul Argo Capital Management, dar și la Marfin Bank. Ci­prioții au vândut către fondul de investiții Barniveld Enterprises, deținut de familia elenă Vardinogiannis, cu afaceri în indus­tria petrolieră și maritimă, potrivit presei din Grecia.

DIMENSIUNE. Având în vedere conso­lidările jucătorilor de la topul sistemului bancar și oportunitatea BT de a depăși BCR, liderul ultimului deceniu, clasamentul ar putea arăta cu mult diferit la finele anului. În acest context, și Intesa Sanpaolo se aș­teaptă să mai câștige câteva poziții și să urce pe locul 11. După fuziunea cu Ve­neto, cota de piață a băncii va ajunge la circa 2%, în condițiile în care aproape 20 dintre băncile din România aveau o cotă de piață de sub un procent la nivelul anului 2016. „Fuziunea ne dă o dimensiune mai mare, conform unor estimări preliminare. Cu toate acestea, Intesa va continua să fie o bancă de talie medie“, spune Ignacio Jaquotot, șeful diviziei de ope­rațiuni bancare internaționale ale Intesa Sanpaolo, într-un interviu cu NewMoney.

În urmă cu un an și jumătate, italienii și-au analizat opțiunile și au decis ca ope­ra­țiunile din patru state europene să fie reorganizate. Pe această listă se află Ucraina, Albania, Moldova și România. În cazul României, italienii au decis să meargă pe un model de business ce va viza exclusiv segmentul companii­lor. Ținta lor vor fi atât IMM-urile, cât și marile corporații. „Există țări unde avem o dimensiune mai redusă și cu o asemenea dimensiune nu ne permitem să con­curăm în toate segmentele. Preferăm să fim mai efi­cienți pe anumite zone de business“, explică el.

Mergând mai departe, Intesa nu se va axa strict pe componenta de creditare, ci pe transformarea băncii într-un partener la care companiile să apeleze pentru toate operațiunile financiare pe care le desfășoară, de la plăți și administrarea de­pozitelor până la instrumente care să asigure dezvoltarea businessului pe termen lung. „Bankingul nu este doar despre împrumuturi“, nuanțează șeful diviziei internaționale.

Redefinirea activității Intesa a fost „în­curajată“ și de schimbările ceva mai ample prin care trece sistemul bancar la nivel internațional. Revoluția digitală a schimbat comportamentele clienților. Este pu­țin probabil ca sucursalele să dispară, însă tot mai multe bănci au în­țeles că acestea trebuie să răspundă unor nevoi noi. ING, care a investit 20 de mili­oane de euro în digitalizarea băncii în 2017, va transforma anul acesta 33 de sucursale în puncte de tip self-service. BCR plănuiește de asemenea să renunțe la operațiunile cu cash în 125 de unități până la sfâr­șitul lui 2018. Intesa va aloca bani atât pentru investiții în online, cât și pentru remodelarea unităților astfel încât acestea să corespundă noului status quo din banking.

Și pentru a-și putea atinge scopul de a deveni o bancă parteneră a mediului local de business, Intesa plănuiește să in­ves­tească și în oameni. „Nu putem uita că și angajații joacă un rol-cheie. Înainte, procesau tran­zacții simple, însă acestea migrează tot mai mult către canale alternative. Actualmente, clienții vin în agenție și doresc consiliere, să le fie înțelese nevoile și să li se ofere cele mai bune so­luții“, spune Jaquotot.

PUBLIC-ȚINTĂ. Statisticile Băncii Națio­nale a României (BNR) arată că firmele locale sunt departe de a fi cei mai buni clienți ai sectorului bancar. Creditul acordat companiilor reprezintă doar 12-13% din PIB, în vreme ce în Cehia acesta se apropie de 25%. Aproape 70% din clienții corporate ai băncilor locale sunt companii cu capital majoritar autohton. Cu toate acestea, rolul acestora în economie se subțiază de la an la an, valoarea adăugată creată fiind în scădere. La acest capitol stau tot mai bine companiile stră­ine, care apelează însă, în mare parte, la băncile străine atunci când au nevoie de bani. Stocul creditelor luate de companii de la băncile locale se ridică la circa 23 de miliarde de euro, în vreme ce datoria externă este de 29 de miliarde de euro, sumă care include atât creditele luate de la băncile străine, cât și cele luate de la „mame“. Prin urmare, companiile „valoroase“ se împrumută din afară, iar cele care nu au astfel de pârghii au și bilanțuri ceva mai complicate.

Analizele băncii centrale arată că fir­mele românești sunt mai îndatorate decât companiile poloneze sau maghiare, iar asta nu pentru că apelează la bănci. Pre­feră să se finan­țeze cu ajutorul altor tipuri de împrumuturi, în principal de la acțio­nari sau de la furnizori.

Ignacio Jaquotot este de părere că lipsa de dezvoltare a sectorului bancar repre­zintă o oportunitate pentru Intesa. În portofoliul de clienți corporate ai băncii se regăsesc atât businessuri locale, cât și companii italiene – mici antreprenori și mari corporații, deopotrivă. Italia este, de altfel, al doilea cel mai mare par­te­ner comercial al României, după Germa­nia. Italia este totodată și al șaselea cel mai mare investitor străin al României. In­vestițiile străine directe se ridicau la sfârșitul lui 2016 la peste 4,4 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale BNR. Italienii se numără și printre cei mai dinamici investitori greenfield, după olandezi, germani și austrieci.

PROFIT. În ceea ce privește performanțele sucursalei locale, Intesa Sanpaolo România a încheiat anul 2017 cu un profit net de circa zece milioane de euro. Rezultatele s-ar putea îmbunătăți substanțial după ce a doua cea mai mare bancă din Italia va finaliza preluarea activelor Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca, declarate cauze pierdute de Banca Centrală Europeană. Intesa va integra doar acti­vele performante ale celor două bănci venețiene încărcate de credite neperformante, parte a acordului fiind și o infuzie de lichiditate din par­tea guvernului ita­lian în valoare de 3,5 miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Cu o cotă de piață de 2%, Intesa se va număra, paradoxal, printre cele mai mari bănci din România, dar va concura cu cei mici și mulți, aproape 20 la număr. Deo­camdată.

Calcule de piață

România are mai multe bănci decât ar fi necesare, cred experții. Iar dacă pe segmentul de retail mai există încă spațiu, în zona corporate lucrurile sunt ceva mai complicate.

• CONSOLIDARE. Sistemul bancar local ar putea număra 31 de bănci la sfârșitul acestui an, față de 36 la sfârșitul lui 2016. De asemenea, pentru prima dată în ultimul deceniu, liderul sectorului ar putea fi detronat. Pe de altă parte, numărul băncilor cu o cotă de piață de sub un procent va continua să fie ridicat. Peste 40% din active sunt controlate de cei mai mari trei jucători, dintre care doi sunt străini. Totodată, aproape 20 de bănci au sub 1% din piață.
• CLIENȚI. Intesa Sanpaolo activează doar pe segmentul companiilor. BNR avertizează într-o analiză realizată de Florian Neagu că e nevoie de crearea unor condiții care să încurajeze companiile să apeleze mai mult la creditul bancar oferit de băncile locale. Stocul împrumuturilor bancare este mai mic decât cel al datoriei externe (care cuprinde credite de la bănci străine și credite de la companiile-mamă). De asemenea, datoriile comerciale ale companiilor sunt de 2,5 ori mai mari decât cele bancare.

FOTO: Guliver / Getty Images