Nici Trump nu știe ce va face Trump

Mimi Noel 13/12/2016 | 11:13 Global
Nici Trump nu știe ce va face Trump

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Pentru prima dată de la victoria lui Dwight Eisenhower din 1952, un pre­­șe­­dinte republican preia mandatul cu o majoritate atât în Se­­nat, cât și în Camera Reprezen­­tan­­ți­­lor. După două luni de miere, martie 2017 ar putea aduce prima ciocnire cu realitatea economică pentru noul locatar de la Casa Albă.

A doua mare surpriză produsă de ale­­ge­­ri­­le din 8 noiembrie a fost primirea cal­­dă de care Donald Trump, preșe­­din­­te­­le ales, s-a bucurat din partea comu­­ni­­tății de business, deși înainte de scrutin exis­­ta un consens larg că o victorie a re­­­­­publicanului ar afecta puternic bur­­se­­le. Nu a fost așa: bursele au crescut, do­­la­­rul la fel, iar câțiva economiști au fă­­cut prognoze optimiste de creștere eco­­nomică pentru 2017 și 2018.

Pe 15 noiembrie, Ray Dalio, fondato­­rul Bridgewater Associates, cel mai ma­­re fond de hedging din lume, scria pe rețeaua profesională LinkedIn: „Sunt mul­­te șanse ca factorul de «nebunie» să joace un rol mult mai mic în deciziile de la Casa Albă. O primă evaluare arată că, pe frontul economic, evoluțiile sunt în mare măsură pozitive și, cel mai probabil, nu vor da cu economia de gard“, scria Dalio.

Niciunii dintre cei mai înfocați opo­­zanți ai lui Trump nu mai susțin acum sus și tare că alegerea acestuia la Casa Al­­bă echivalează cu o nenorocire. În editorialul din 14 noiembrie, economistul Paul Krugman, laureat al premiului No­­­­bel, scria că „nu ar trebui să ne sur­­prin­­­­dă dacă în următorii doi ani vom fi mar­­torii unei creșteri economice mai ac­­ce­­­lerate“, deși crede în conti­­nua­­re că victoria lui Trump a fost o gravă eroare.

Oamenii de afaceri, sătui de blocajele de la Washington, se arată optimiști. Pentru prima dată de la Dwight Eisenhower, un președinte republican începe mandatul având majoritate atât în Senat, cât și în Camera Repre­­zen­­tanților.

Întrebarea pe care și-o pune toată lu­­mea: cât va dura luna de miere? Pentru eli­­ta de business americană, într-un scenariu optimist, Trump va numi oameni ex­­­­­­­perimentați în echipa sa și-și va concentra o mare parte din energie pentru atin­­gerea obiectivelor de creștere de pe agen­­da sa politică. Într-un scenariu negativ, va redeveni un instigator, așa cum a arătat că poate fi în postările de pe Twitter.

Deocamdată însă, toată lumea se uită la partea plină a paharului, așa cum face și articolul de față. În discursul susținut du­­pă anunțarea victoriei, Trump s-a do­­ve­­dit la fel de liberal. A continuat să vor­­bească despre reduceri de taxe, investiții în infrastructură și relaxare legislativă.

L-a numit pe Reince Priebus, un pacifist și un republican tipic, în funcția de șef de Cabinet și nu a blocat o nouă candidatură a lui Paul Ryan ca președinte al Camerei Reprezentanților. La bursa zvonurilor, se vorbește că l-ar putea numi ca șef al Tre­­zo­­reriei pe Steven Mnuchin, fost partener în cadrul Goldman Sachs și fost responsabil financiar peste afacerile lui Trump. Zi­­dul cu Mexicul va fi cel mult un gard, iar de­­portarea străinilor fără documente a dispărut complet din discurs.

bursa-americana_bursa-new-york_getty_newmoney
FOTO: Creșterea bursei îi va avantaja pe americanii din clasa medie superioară. Sursa foto: Guliver / Getty Images

 

OPTIMISMUL PIEȚELOR. Acțiunile companiilor incluse în indicele bursier S&P 500 au crescut cu 11% în prima săptă­­mâ­­nă după alegeri, investitorii așteptându-se ca Trump să abroge legea Dodd-Frank (prevede reforma sistemului financiar și un control mult mai strict al acestuia, n.r.). Companiile industriale listate au avut și ele o creștere a acțiunilor de șase pro­­­­­cente, iar o posibilă scădere a impozi­­tului pe profit a stimulat, la fel, un salt al cotațiilor bursiere.

Creșterea indicelui S&P 500 este per­ce­­pu­­tă de Trump drept o ovație la scenă des­­chisă venită din partea comunității de pe Wall Street. S-ar putea să îi placă și să mai vrea aplauze de la finanțiști, ceea ce l-ar putea determina să adopte politici foar­­­­te pro-business.

Trebuie spus că, în ciuda faptului că es­­te miliardar, Trump nu a fost niciodată iu­­­­bit de elita financiară. La mijlocul lunii octombrie, avea doar un singur donator din rândul companiilor din indicele S&P 100 – David Farr, director executiv al Emerson Electric. Hillary Clinton avea opt donatori de această talie, printre ei Tim Cook, de la Apple, Lowell McAdam de la Verizon sau Muhtar Kent de la Coca Cola.

Cu un nou președinte la Casa Albă, co­­mu­­nitatea de business și lobbiștii încear­­că să se acomodeze cu noua realitate de la Washington și să aplaneze eventualele diferențe pe teme precum imigrația, fisca­­litatea sau schimburile comerciale. „Pentru noi, cel mai important este ca întreaga națiune să fie unită în jurul unui efort menit să consolideze economia, nu doar pen­­­tru oamenii de afaceri, ci și pentru mun­­­­­­citori și pentru toți americanii“, spu­­ne Myron Brilliant, vicepreședinte executiv al Camerei Americane de Comerț într-un interviu acordat la o zi după ale­­geri.

Partea pozitivă a președinției lui Trump este că o scădere a fiscalității va sti­­mu­­la consistent investițiile în echipamente, IT, real estate. La aproape o săp­­tă­­mâ­­nă după alegeri, economistul șef al su­­­­cursalei ame­­ri­­cane a Deutsche Bank, Jo­­­­seph LaVorgna, anticipa că rata de creș­­te­­re va fi ac­­ce­­le­­ra­­tă în 2017 – de la 2% în primul trimestru până la 4% în ultimul – înainte să reîn­­cea­­pă să scadă gradual în 2018.

Nu este exclus ca președinția lui Trump să fie un dezastru pentru economie. Unul dintre secretele murdare ale macroeconomiei este că, în primul său an de mandat, unui președinte îi este relativ ușor să creas­­­­că PIB-ul grație creșterii consumului și scă­­derii taxelor, după cum admite și Krug­­­­­man în editorialul său.

În materie de fiscalitate, problema pe care o arată cu degetul mai mereu conser­­vatorii este aceea că o creștere a PIB-ului obți­­nu­­tă astfel trebuie compensată ulterior prin creșterea fiscalității, ceea ce, pe vi­­i­­tor, afectează dezvoltarea economică. Dacă Trump se va ține de programul anun­­țat, mă­­surile vor duce la creșterea datoriei fe­­derale de la 77% din PIB, cât este astăzi, la 105% în următorii zece ani, aver­tizează Comisia pentru Responsabilitate Bugetară (o entitate transpartinică).

SPERANȚĂ VS. REALITATE. Acum, că re­­pu­­­­blicanii au ajuns la putere, creșterea ran­­damentelor pe care le oferă titlurile Tre­­­­­zoreriei americane indică faptul că pie­­­țe­­­­le anticipează o creștere a inflației ge­ne­­ra­­­­tă de creșterea economică ro­bus­tă. Dar eco­­nomia ar putea stagna din nou dacă in­­vestitorii și consumatorii își pierd încrederea că saltul economic nu este suste­­nabil.

În realitate, principalii beneficiari ar pu­­tea fi tocmai elitele financiare și de bu­­­­si­­­ness, nicidecum masele. Entuziasmul bur­­sei americane îi îmbogățește tot pe de­­ți­­nă­­torii de acțiuni din clasa medie su­­­­­­pe­­rioară, în timp ce creșterea ratei do­­­­bân­­zii este resimțită de cei care se îm­­pru­­­­mută pentru a-și lua o mașină cu care să meargă la muncă.

Trump a câștigat alegerile făcând pro­­mi­­siuni extravagante. S-a angajat să reformeze armata, sistemul de sănătate (re­­nun­­­­țând la Obamacare), să scadă datoria publică etc., toate acestea reducând drastic fiscalitatea. Pe rând, oricare dintre cele patru promisiuni poate fi livrată, dar toate patru în același timp ar sfida logica. Noul locatar de la Casa Albă a promis o creș­tere a PIB-ului de până la cinci, chiar șase pro­cente, doar că forța de muncă se mic­­­­­­șo­rează pe măsură ce gene­rația baby-boo­­mers iese la pensie. Iar productivitatea depinde de investiții și de avan­sul teh­­no­­logic, ambele insuficiente până acum.

O politică fiscală blândă ar putea ajuta. Totuși, nu există în Biroul Oval vreun buton pe care să scrie „apăsați aici pentru creștere economică“. Doar că electoratul lui Trump nu e pregătit să audă toate aces­­­­­tea. Potrivit unui sondaj Gallup, procentajul republicanilor care cred că economia se îmbunătățește s-a triplat în intervalul dinaintea scrutinului și imediat după 8 noiembrie.

Foarte probabil, coliziunea dintre spe­­ran­­ță și realitate se va produce în martie – este data după care limitarea datoriei publice nu va mai fi suspendată (în 2015, republicanii din Congres au fixat pragul de sus al valorii împrumuturilor pe care guvernul american le poate face, n.r.).

Salena Zito, de la The Atlan­­­­­­tic, observa bine: presa ia ad litteram ce spune Trump, dar nu îl ia în serios. Cei care-l sus­țin îl iau în serios, dar nu se ui­­tă ad litteram la vorbele lui. Pentru a-l lua în serios, dar nu ad litteram, comunitatea de afaceri va trebui să creadă în promi­siunile realiste care au sens pentru ea și să ignore exagerările.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Trump liberalul” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1481616006244{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Noul președinte american vorbește de reduceri de taxe, investiții în infrastructură, relaxare legislativă și o fiscalitate blândă. Cât va putea să rămână însă atât de liberal?[/vc_column_text][vc_column_text]

  • OPTIMISM. S-a triplat procentajul republicanilor care cred că economia se îmbunătățește.
  • CREȘTERE. Trump a promis o creștere a PIB-ului, de până la cinci, chiar șase procente.
  • ÎNDATORARE. Măsurile din programul economic cresc datoria federală de la 77% din PIB, cât este astăzi, la 105%.
  • RELAXARE. Investitorii așteaptă abrogarea legii Dodd-Frank (prevede reformarea sistemului financiar american).

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Peter Coy; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Președintelui ales, Donald Trump, îi va fi ușor să crească PIB-ul în primul an de mandat. Sursa foto: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.