Ne transformăm în roboți? O sută de mii de oameni și-au implantat cipuri pentru a-și îmbunătăți viața

Sătul să mai aștepte Darwinist alte mili­oane de ani, omul s-a apucat recent să–și bricoleze propria evoluție. Potrivit sta­tisticilor, există aproape 100.000 de oameni care și-au implatat cipuri pentru a-și îmbunătăți viața. Discuțiile legate de etică nu îi sperie deloc pe oamenii de afa­ceri, iar un antreprenor precum Elon Musk de la Tesla susține deja că oamenii trebuie să devină cyborgi pentru a ră­mâne relevanți.

Acest articol a apărut în numărul 52 (5 – 18 noiembrie) al revistei NewMoney

Patrick Kramer înfige un ac în mâna clientului, îi injectează sub piele un microcip de dimensiunile unui bob de orez. „Acum sunteți un cyborg“, spune, zâmbind, după ce lipește un plasture pe mica incizie fă­cută între degetul mare și index. Planul brazilianului de 34 de ani este de a folosi cipuri pentru a stoca o carte de vizită digi­tal a fiecărui client. Pe modelul cipurilor implantate milioanelor de pisici, câini sau altor animale domestice.

Kramer este CEO al Digiwell, un startup din Hamburg în ceea ce unii numesc hacking-ul corpului uman (NB! cuvântul hacker este folosit de data aceasta cu sensul său originar de expert care rezolvă o problemă cu ajutorul computerului, n.r.).  Altfel spus, tehnologie digitală implantată în corpul uman. Kramer susține că a implantat circa 2.000 de astfel de cipuri în ultimele 18 luni și chiar el are trei implantate în mâini – unul pentru a deschide ușa la birou, unul pen­tru stocarea datelor medicale și unul prin care împărtășește cu alții datele personale de contact.

CYBER-BRICOLAJ. Digiwell este una dintre puținele companii care oferă astfel de servicii, iar partizanii biohacking-ului esti­mează că există circa 100.000 de cyborgi în lume la acest moment. „Întrebarea nu este dacă ai microcip implantat în corp, ci mai degrabă câți“, spune Kramer.

Firma de cercetare Gartner estimează că biohacking-ul de tip DIY, un soi de cyber­bricolaj, este unul dintre cele cinci trenduri tehnologice, alături de inteligență artificială sau blockchain, având poten­țialul de a schimba din temelie modelele de business așa cum le știm astăzi.

Piața acestor adiții tehnologice aduse cor­pului uman – include și implanturile, protezele bionice și interconectarea creier-computer care abia acum ia naștere – va crește mai mult de zece ori, până la valoa­rea de 2,3 miliarde de dolari până în 2025, pe măsură ce sectoare precum îngrijirea medicală, apărarea, sportul, producția în general vor adopta astfel de tehnologii, anticipează rapoarte ale OG Analysis.

„Suntem abia la începutul acestui curent nou“, spune Oliver Bendel, profesor în ca­drul Universității de Științe și Artă Apli­cată din Elveția.

Dansatoarea spaniolă Moon Ribas și-a implantat în braț un cip conectat la senzori seismici, care se activează ori de câte ori are loc un cutremur oriunde pe pla­netă. Se folosește de acest gadget în spectacolul creat de ea și pe care l-a intitulat chiar așa – În așteptarea cutremurelor.

Neil Harbisson, un artist nord-irlandez care s-a născut cu acromatopsie (incapaci­tatea de a distinge culorile, n.r.), are im­plantată o antenă în cap care îl ajută să „audă“ culorile. Iar Rich Lee, din St. George (Utah), a investit 15.000 de dolari pentru a crea un cyborg sexual – Lovetron 9000, un dispozitiv care vibrează și care poate fi im­plantat în pelvis. Până când va vinde pri­mul său Lovetron, Lee s-a gândit să facă puțin bricolaj cu sine – și-a implantat cipuri magnetice în vârful degetelor pentru a putea apuca astfel obiecte metalice, două microcipuri în mâini cu care poate trimite mesaje către telefoane și un senzor biotermal în antebraț pentru a măsura temperatura.

CONTROVERSE. Lee a avut o prezentare la conferința BdyHax, desfășurată în Austin și unde oamenii de afaceri se pot întâlni cu cyborgi, pot discuta noi tendințe și verifica diverse gadgeturi. Printre vorbitorii de anul acesta s-a numărat și dezvoltatorul unui pancreas artificial, reprezentantul unui grup care susține interconectarea dintre computere și creierul uman sau un cercetător de la Agenția pentru proiecte de cercetare avansată din cadrul Minis­terului American al Apărării, care face cer­cetări pentru a găsi soluții de biohacking capabile să combată de pildă pierderea memoriei.

Cum era de așteptat, biohacking-ul sus­cită numeroase discuții etice, în special privind protecția datelor și de cybersecuritate, dat fiind că orice gadget de acest tip poate fi spart de hacker sau manipulat răuvoitor. Astfel, implanturile de acest tip pot deveni ușor cyberarme.

Sunt temeri care însă nu i-au descurajat pe oamenii de afaceri să integreze astfel de tehnologii și gadgeturi. Elon Musk, fondatorul Tesla, susține că oamenii trebuie să devină cyborgi pentru a rămâne relevanți. Musk a investit 27 de milioane de dolari în Neuralink Corp., un startup care dezvoltă interfețe pentru interconectarea compu­ter-creier uman. „Neuralink este aproape de un anunț istoric, care va suna mai bine decât oricine s-ar putea gândi“, a spus chiar Elon Musk în celebrul filmuleț postat pe 7 septembrie și în care apărea fumând marijuana.

Anul trecut, Three Square Market, o com­panie din Wisconsin care produce automate cu autoservire pentru spațiile de birouri, a făcut un sondaj printre cei 200 de angajați ai săi în care aceștia erau în­trebați dacă vor să li se implanteze cipuri. Mai bine de 90 dintre ei au spus da, iar acum folosesc cipurile implantate pentru a intra în clădire, a da drumul la computer sau pentru a-și cumpăra de mâncare de la automatele din spațiul de birouri.

Implanturile celor de la Digiwell costă între 40 și 250 de dolari, iar Kramer are un tarif de 30 de dolari pentru a le injecta. Printre clienți se află și un avocat care vrea să acceseze dosare confidențiale fără să fie nevoit să țină minte parola sau un tânăr fără mâini care are implantat un cip în picior pentru a putea deschide uși.

Kramer este și fondatorul companiei VivoKey Technologies, care dezvoltă un cip mult mai avansat pe care speră să-l in­troducă în uz comercial anul viitor. Dispo­zitivul va putea genera parole pentru tran­zacțiile online, iar clienții pot descărca apli­cația și o pot îmbunătăți cu mai multe funcții.

„Omenirea nu mai poate aștepta milioa­ne de ani de evoluție pentru a-și îm­bu­nă­tăți corpul. Așa că ne-am apucat să o facem chiar noi, oamenii“, spune Kramer.

Viitorul sună cyber

Așa-numitele biohacks vor transforma radical viața de zi cu zi și afacerile.

• BIO-BRICOLAJ. Acum 20 de ani, internauți utopici vorbeau despre cum inovația științifică va deveni open-source. Recent, un adolescent și-a construit din piese de lego o proteză care să-i înlocuiască mâna lipsă.
• SAU PIRATARE? Potrivit cifrelor disponibile, în lume trăiesc 2.000 de oameni cu pancreas artificial bricolat acasă, după ce codurile sursă ale prototipului (Minimed670) al celor de la Medtronic au ajuns pe internet.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Stefan Nicola, adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images