NATO va aproba, în premieră, planurile militare secrete de apărare în cazul unui atac rusesc

NATO va face un pas înapoi în viitor la summitul său de la Vilnius, din iulie, unde liderii urmează să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece, modul în care alianţa va răspunde unui atac rusesc.

Această mişcare reprezintă o schimbare fundamentală, după ce timp de decenii NATO nu a considerat necesar să elaboreze planuri de apărare pe scară largă, având de purtat războaie mai mici în Afganistan şi Irak şi având certitudinea că Rusia post-sovietică nu mai reprezenta o ameninţare existenţială.

Oficial NATO: „Adversarul nostru este cel care determină calendarul”

Dar, în contextul în care cel mai sângeros război din Europa de după 1945 se desfăşoară chiar dincolo lângă graniţele sale, în Ucraina, alianţa avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de la egal la egal, cum ar fi Moscova, relatează Reuters, potrivit News.ro.

„Diferenţa fundamentală dintre gestionarea crizei şi apărarea colectivă este următoarea: Nu noi, ci adversarul nostru este cel care determină calendarul”, a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre cei mai importanţi oficiali militari ai NATO. „Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate interveni în orice moment”, spune amiralul.

Prin conturarea a ceea ce numeşte planurile sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, îndrumări membrilor cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica. „Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să desfăşoare”, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, despre documentele strict secrete care, ca în timpul Războiului Rece, vor repartiza anumite trupe pentru apărarea anumitor regiuni.

Acest demers oficializează un proces declanşat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, care i-a determinat pentru prima dată pe aliaţii occidentali să desfăşoare trupe de luptă pe flancul estic, Marea Britanie, Canada şi Germania preluând fiecare conducerea în câte un stat baltic.

Graniţa NATO cu Rusia s-a dublat după aderarea Finlandei la Alianţă

Dar, deşi multe caracteristici seamănă cu linia militară a NATO de dinainte de 1990, unii factori majori s-au schimbat în cazul unei alianţe care, de atunci, s-a extins cu aproximativ 1.000 km spre est şi a crescut de la 12 la 31 de membri.

Aderarea Finlandei, luna trecută, a dublat singură graniţa NATO cu Rusia la aproximativ 2.500 km, ceea ce a forţat o abordare mai flexibilă a desfăşurărilor decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă.

De asemenea, alianţa nu se mai pregăteşte să lupte într-un război nuclear pe scară largă împotriva Moscovei şi a aliaţilor săi – dintre care majoritatea sunt acum membri NATO – a explicat Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al NATO pentru Puterile Aliate din Europa (SHAPE). „Nu ne imaginăm tipul de război care a fost Războiul Rece, în care forţele aliate ar fi fost lovite simultan cu atacuri la scară largă ale (statelor membre ale) Pactului de la Varşovia”, a spus el, gândindu-se la conflicte regionalizate, care trebuiau să fie gestionate prin desfăşurări rapide de forţe.

În acelaşi timp, internetul, dronele, armele hipersonice şi un flux rapid de informaţii reprezintă noi provocări. „Vestea bună este că vorbim despre transparenţa câmpului de luptă. Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile, suntem capabili să vedem o criză care se maturizează”, a declarat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunctul şefului de stat major al SHAPE. „În cazul Ucrainei, am avut toţi indicatorii destul de devreme”, a adăugat el.

Provocări penmtru NATO pe flancul estic

Această transparenţă este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar solicitărilor statelor baltice, nu vede o nevoie imediată de a mări numărul de trupe în est.

„Cu trupe multe concentrate la graniţă este ca şi cum ai avea un ciocan. La un moment dat, vrei să găseşti un cui”, a avertizat Cottereau. „Dacă ruşii îşi concentrează trupele la graniţă, asta ne va face pe noi nervoşi, dacă noi ne concentrăm trupele la graniţă, asta îi va face pe ei nervoşi”, a atras atenţia generalul.
Cu toate acestea, va fi o sarcină uriaşă să se îmbunătăţească semnificativ gradul de pregătire.

NATO a convenit în 2022 să pună 300.000 de soldaţi în stare de alertă maximă, faţă de 40.000 în trecut. Deficienţele în ceea ce priveşte capacitatea alianţei de a produce suficiente arme şi muniţii au fost evidenţiate de lupta pentru a ţine pasul cu cererile Ucrainei, iar NATO trebuie, de asemenea, să modernizeze logistica, neglijată de mult timp, necesară pentru a desfăşura rapid trupe pe calea ferată sau pe cale rutieră.

Apel la creşterea cheltuielilor militare în ţările NATO

Necesitatea de a finanţa punerea în aplicare a planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg le-a cerut liderilor să crească obiectivul de cheltuieli militare al alianţei, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie implementate în totalitate, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar. „Suntem pregătiţi să luptăm în această seară. Ştiţi, niciodată nu eşti suficient de pregătit. Niciodată”, a declarat Cottereau. „Trebuie să fim capabili să luptăm în această seară, dacă este necesar, cu ceea ce avem”, a punctat generalul.