Povești la un pahar cu vin. Cum își propune franciza Murfatlar să acopere țara cu peste 100 de magazine

În vin se află adevărul, dar și redresa­rea afacerilor. Cu o echipă de management și o strategie nouă, Murfatlar își face o altă intrare pe piața româ­nească, într-o versiune extinsă.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

Produsă în 1984, pelicula „Secretul lui Bachus“, în regia lui Geo Saizescu, după un scenariu de Titus Popovici, a avut un succes răsunător la publicul din acea perioadă, păstrându-și sa­voarea până în prezent. Povestea este inspirată dintr-o întâmplare reală pe­trecută la sfârșitul anilor ’70, când a fost destructurată o mare rețea de falsificatori de vinuri, coordonată de Gheorghe Ștefănescu, botezat post-mortem „Bachus“. Acesta era responsabilul unui mic magazin de vinuri din apropierea Gării de Nord și intrase în afa­ceri cu șefii podgoriilor de la Co­tești, din județul Vrancea. Rețeaua a fost desființată integral în 1978, iar Ștefănescu a fost condamnat la moarte și executat câțiva ani mai târziu.

În 2016, la 38 de ani de la întâmpla­rea din anii ’70, piața vinului se clătina din nou, după ce Murfatlar devenea su­biectul unui uriaș scandal de corup­ție și evaziune fiscală. George Ivănescu, acționar la Murfatlar, supranumit și Regele vinului, era arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, alături de alte persoane, pe motiv că ar fi prejudiciat statul cu peste 130 de milioane de euro timp de cinci ani.

Necazurile companiei s-au abătut imediat asupra întregului business. La acea vreme, Crama Murfatlar, prin care era distribuit vinul produs de compania cons­tănțeană, avea peste 100 de puncte de vânzare în întreaga țară, în sistem franciză.

Ca urmare a scandalului de corupție, pe utilajele și unele dintre activele Murfatlar s-a pus sechestru, iar aproviziona­rea cramelor cu vin a intrat în impas. Timp de doi ani, în rețeaua de francize au mai rămas doar 50 de crame, mulți colaboratori pierzându-și afacerile în lipsă de vin.

„Am rezistat greu. Nu am mai primit vin și am fost nevoiți să căutăm alți fur­nizori“, spune Alexandru Anghel (32 de ani), coproprietar al unui magazin din rețeaua de francize Crama Murfatlar, amplasat la Piața Obor. Din acest an însă, modelul de business al cramei Murfatlar este remodelat de o nouă echipă de ma­nagement, care vrea să refacă lanțul de magazine existent înainte ca repre­zen­tanții producătorului de vin să aibă pro­bleme penale.

„RECOLTĂ“ NOUĂ. Crama Murfatlar este brandul comercial sub care funcțio­nează rețeaua de magazine de tip fran­ciză, conceptul fiind de vânzare asistată a vinurilor. „Afacerea s-a pus din nou pe picioare. Până în 2020 vrem să ajungem la 100 de magazine“, spune Christiana Letia (29 de ani), director de francize la Crama Murfatlar. Până la extinderea rețelei, noua echipă de management in­tenționează rebranduirea și redeco­rarea cramelor care au rezistat în cei aproape doi ani în care furnizorul vinului a avut probleme.

Pentru a produce totuși vin, în peri­oada în care utilajele sale erau sub se­chestru, compania a luat decizia ca strugurii culeși de pe domeniile deținute de Murfatlar să fie prelucrați în afara țării. „Cea mai mare parte a vinului se îmbu­teliază în Spania, dar de luna asta se va îmbutelia și în România“, pre­cizează Gabriel Mosor (60 de ani), director general la Crama Murfatlar. Și asta în condițiile în care din cele 3.000 de hectare deținute de companie la Murfatlar, în județul Constanța, sunt exploatate în momentul de față aproximativ 1.700 de hectare.

Cu vinul produs în Spania, francizorul a reușit de la începutul acestui an să le asigure colaboratorilor din rețeaua de magazine necesarul pentru a func­ționa fără a mai cumpăra produse ale altor producători de vinuri. „Când nu am avut vin am adus de la Jidvei. Acum primim de la Murfatlar, însă cei de la Jidvei au văzut că vânzarea merge bine în Obor și au deschis și ei un magazin printr-un colaborator“, explică dinamica pieței Alexandru Anghel, francizatul cramelor Murfatlar din Oborul bucureștean.

ALTĂ STRATEGIE. Pentru a atrage și alți colaboratori, noua echipă de management a francizei Crama Murfatlar vrea acum să dea magazinelor o nouă identitate. „Noul concept va fi destul de minimal. Vor fi elemente din lemn, iar vitrina va fi simplă și pusă în evidență“, spune arhitectul Carla Cărămizaru (24 de ani), care precizează că în vitrina din fier forjat vor fi integrate lădițe din lemn care să trimită cu gândul la culesului strugurilor. O franciză pentru cei interesați să intre în această afacere se acordă pe o peri­oadă de cinci ani și costă 3.500 de euro, bani la care se mai adaugă o redevență lunară de 1,5% din cifra de afaceri, dar nu mai puțin de o sută de euro pe lună. „Din acești bani noi facem campanii de marketing, promovare, afișe, reclame“, completează Christiana Letia.

Francizele Murfatlar vizează localită­țile de cel puțin 30.000 de locuitori, iar strategia noului management este ca vii­toarele magazine să aibă între ele o dis­tanță de cel puțin un kilometru, astfel încât francizații să nu ajungă în situația de a-și face concurență unul altuia. Echipa de management a francizei Crama Murfatlar va fi și cea care va consilia colaboratorii, pentru ca aceștia să nu ia de­cizii greșite. „Dacă vor să deschidă un magazin într-un centru comercial unde chiria e de 3.000 de euro, nu ne vom da acordul, pentru că nu poți suporta o astfel de cheltuială“, dă un exemplu Christiana Letia. Crama Murfatlar este specia­li­zată în vânzarea vinului vrac, dar nu lipsesc nici produsele îmbuteliate, însă în volume mai mici.

Și cum problemele administrative ale producătorului de la Murfatlar sunt aproape rezolvate, iar producția vinului va fi mutată din nou din Spania în România, rețeaua de francize are de lucru și tre­buie să pregătească butoaiele. Nu de alta, dar piața cere vin.

Ce și cât bem

Datele statistice arată că în România se bea vin, dar că, din păcate, la fel ca în întreaga economie, importurile sunt mai mari decât exporturile.ty.

• Deficit. Cifrele de anul trecut arată că România a importat 43,5 mii de tone de vin, în valoare de 48,8 milioane de euro. În schimb, a exportat 14,7 mii tone, pentru care a încasat 22,6 milioane de euro.
• Top 3. Cel mai cultivat soi de vin din România este Feteasca Regală, întins pe o suprafață totală de 13.834 hectare și cu o pondere în producție de 15,81%. Urmează Merlotul, care e întâlnit pe 11.693 de hectare și reprezintă 13,35% din producția totală. Feteasca Albă e cultivată pe 9.836 de hectare, având o cotă de 11.24%.
• Producție. Din totalul de 4.264,1 mii de hectolitri de vin produși anul trecut, 2.798,6 mii de hectolitri au fost soiuri nobile, în timp ce 1.465,5 mii de hectolitri au fost soiuri hibride, specifice fiecărei regiuni geografice în parte.
• Prețuri. În ultimii zece ani, prețul mediu al strugurilor pentru vin a crescut cu circa 75%. Dacă prețul la producător al kilogramului de struguri era de 0,89 lei în 2007, în 2017 a ajuns la 1,40 lei pe kilogram.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney