Munţii Apuseni, incluşi de CNN în topul celor mai frumoase locuri din Europa
Munţii Apuseni au fost incluşi de postul CNN într-un top cu 17 destinaţii din Europa care merită vizitate în acest an, informaţia fiind distribuită de Ministerul Turismului din România.
”Postul american de televiziune CNN a alcătuit o listă cu 17 destinaţii europene pe care le recomandă pasionaţilor de călătorii! Pe poziţia a treia se află Munţii Apuseni, un loc primitor, care poate oferi experienţa ideală pentru vacanţa de vară, având «temperaturi mai răcoroase şi poteci neaglomerate, prin păduri străvechi şi stânci de calcar», a transmis, vineri, MInistrul Turismului, pe pagina de Facebook.
”Urşii bruni şi lupii cutreieră dealurile în căutare de hrană, dar este nevoie de răbdare şi de un ochi ager pentru a-i observa. Alpiniştii pot încerca diferite trasee de via ferrata, care pornesc de pe malul râului aflat la sud de satul Vadu Crişului”, relatează jurnaliştii CNN.
Topul include destinaţii şi din ţări precum Spania, Norvegia, Portugalia, Italia, Franţa sau Grecia.
Legenda zânei de pe Muntele Găina
Munții Apuseni au fost mereu un izvor de povești nemuritoare, un ținut cu legende bogate ce ne lasă de multe ori cu semne de întrebare, cu foarte multe curiozități. Legenda Muntelui Găină, Izvorul cu apă sau Vâlva Băii sunt doar câteva dintre poveștile ce au fost transmise din generație în generație de-a lungul timpului.
Una dintre cele mai cunoscute legende are legătură cu Muntele Găina, masiv muntos unde în fiecare an în ultima duminică din iulie are loc celebrul ”Târg de Fete”.
Legenda Muntelui Găina este strâns legată de râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni. Astfel, se spune că pe Muntele Găina trăia o zână nemaipomenit de frumoasă, care locuia într-un palat strălucitor. Zâna avea o găină cu pene de aur. Găina îi făcea zilnic câte trei ouă de aur, iar zâna dăruia aceste oua fetelor sărace din zonă care urmau să se mărite.
Trei feciori de-ai locurilor, auzind de bogăţia ei, s-au deghizat în haine femeieşti, au reuşit printr-un şiretlic să pătrundă în palat şi să fure găina. În fuga lor, au scăpat din coş ouăle de aur, care s-au spart în râul Arieş. De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur.
Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.
Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice. Potrivit adevarul.ro, prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.
Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite.
Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.
