Mr. All inclusive. Totul despre Mohammad Murad, cel mai mare investitor din turismul românesc

Florel Manu 01/04/2019 | 11:35 Special
Mr. All inclusive. Totul despre Mohammad Murad, cel mai mare investitor din turismul românesc

Libanezul Mohammad Murad a venit în România pentru a deveni medic. 35 de ani mai târziu, a ajuns unul dintre cei mai mari investitori din turismul românesc.

Acest articol a apărut în numărul 62 (1 – 14 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Unul dintre cele mai importante evenimente din industria turismului s-a consumat la sfârșitul lui ia­nuarie, când hotelul Lido, clasificat la patru stele plus, a fost redeschis după nouă ani în care a stat cu obloanele trase. Redeschiderea hotelului a fost posibilă în urma unei renovări care a cos­tat șase milioane de euro și care a durat un an și jumătate.

Investiția îi aparține omului de afaceri de origine libaneză Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari jucători din indus­tria locală a turismului, care deține, cumulat, peste 2.300 de camere în 20 de hoteluri. Aces­­ta a încheiat un contract de în­chiriere pe 15 ani, cu drept de cum­părare, cu moștenitorii fostului proprietar, doctorul Constantin Angelescu, demnitar ro­mân în perioada in­­ter­­be­­li­­că și primul ambasador în Sta­­tele Unite al României Mari.

Ajutor de la senior. Inaugurat în 1930, hotelul a fost administrat în anii ’90 de frații Pă­­u­­nescu. În 2010, moștenitorii doctorului Angelescu l-au câștigat în instanță, iar clădirea a stat cu la­­că­­tul pe ușă până când au găsit pe ci­neva să o reno­­ve­­ze. Proiectul de renovare a hotelului s-a dovedit a fi unul de suflet pentru Mohammad Murad. „Când eram student și făceam practica la Colțea, tre­­ceam pe lângă Lido și admiram hotelul“, po­­ves­­tește Murad, mărturisind că se gândea încă din anii ’80 cum ar fi să aibă el o astfel de clădire.

Acum administrează afacerea și spune că a îmbinat modernul cu clasicul, personalizând fiecare spa­­­­țiu. A redus de la 125 la 115 numărul camerelor, a înlocuit toate instalațiile vechi cu unele mo­­derne, iar pentru a da impresia întoarcerii în pe­­ri­­oa­­da inter­­belică, a păs­trat fațada și casa liftului, care amin­­­­tesc de aerul Micului Pa­­ris. Numai că renovarea hotelului Lido nu este unica po­­ves­­te de acest fel din cei peste 20 de ani de ex­­pe­­riență ai lui Murad în industria ospitalității.

În 1996, Mohammad Murad a cumpărat un pachet de 51% din acțiunile hotelurilor Perla, Majestic și Select, în urma di­­vi­­­zării societății Mamaia SA. „A fost un proiect cu foarte multe dis­­cu­­ții“, spune Mohammad Murad, referindu-se și la faptul că nu a primit con­tractul de vân­­za­­re-cumpărare de la Mamaia SA. Era în plină perioadă de „nu ne vindem țara“, dar într-un final a reușit să obțină și documentele în cauză, cu aju­­torul seniorului ță­­ră­­nist Ion Diaconescu, pre­­șe­­dinte al Convenției Democrate la acea vreme, care l-a ajutat în demersurile sale admi­nistrative. „Era un om mo­­dest, fără pretenții. În scurt timp, am ajuns omul lui de casă“, mărtu­ri­sește omul de afaceri libanez, adău­­gând că îl oma­giază anual pe fostul lider țărănist prin intermediul fundației Omenia.

Odată intrat în posesia actelor, a început și mo­dernizarea celor trei hoteluri. Însă a făcut-o trep­­tat. „E greu să faci imediat investiții din pri­­me­­le vân­­­zări pe litoral“, explică Murad, adăugând că in­ves­­ti­­țiile în turism nu sunt cele mai ușoare pe ter­men scurt. Și asta, pentru că gradul de recuperare a investiției este de circa 10% pe an, motiv pentru care planificarea cheltuielilor trebuie să fie foarte exactă.

Primul pe lista renovărilor a fost Majestic, în perioada 1998-1999, urmat de Perla, între 2000 și 2001, cele două hoteluri reprezentând biletul de intrare al lui Murad în industria hotelieră. În 2002, a început să se extindă către zona de sud a litora­lului, mai întâi prin pachetul majoritar al hotelului Transilvania din Olimp, iar apoi prin prelua­rea ho­telului Cozia din Jupiter, pe care a început să le ope­­reze sub brandul Majestic, odată ce le-a renovat și dotat cu mobilier și instalații moderne. „Gradul de confort din hotelurile lui Mohammad Murad este unul bun“, spune acum Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45.

Bufetul suedez. Odată intrat în business, Murad a decis să introducă un serviciu pe care restaurantele românești de la malul Mării Negre nu-l aveau: bufetul suedez la micul dejun. Testul a avut loc în sezonul din 1998, la Perla, după ce di­rec­torul de atunci al hotelului respinsese ideea, avertizându-l că, astfel, riscă falimentul. „Era o dimi­­nea­­ță de luni, când am făcut primul bufet suedez. Eu stăteam la un aragaz în fața mesei și fă­ceam omletă“, își amintește omul de afaceri.

Iar primul test a fost un eșec. Printre clienți, se afla un grup de mineri care veniseră la mare cu bi­lete obținute prin sindicat. Au protestat imediat ce au văzut mesele întinse. „Nu am plătit să ve­­nim la mare să ne servim singuri“, redă Murad at­mosfera creată de clienți. A încercat să-i tempe­reze, explicându-le că bufetul suedez este pentru turiștii care se grăbesc, în vreme ce restul pot sta și aș­­tep­­ta să fie serviți la masă. Atunci, doar 20% din clien­ți s-au încumetat să-și pună singuri mâncarea în farfurie. Ideea a prins totuși din prima săp­tă­­mâ­­nă, numai că a apărut și o pro­­blemă: tu­riștii ori își umpleau farfuria, ori puneau mâncare și la pachet.

Ulterior, tot la Perla, a încercat bufetul suedez și la prânz. De altfel, aceștia au fost pașii premer­­gă­tori introducerii all inclusive, Murad fiind una­nim recunoscut ca primul hotelier care a implementat acest sistem pe litoralul românesc. Omul de afaceri recunoaște că, pentru dezvoltarea businessului pe litoral, s-a inspirat din modelele similare din Liban, care este considerată țara arabă cu cele mai ridicate standarde în servicii, în special în alimentație publică.

Era perioada în care litoralul românesc ajun­­se­­se în pragul colapsului, pe fondul exodului turiș­­tilor români spre stațiunile de pe litoralul bulgă­­resc. În timp ce Murad făcea investiții în hoteluri vechi, pe care le renova la standarde mai ridicate, „bulgarii construiau resort-uri noi, cu spații destinate serviciilor de all inclusive“, explică Alin Burcea.

Însă Murad avea să parieze și el pe sistemul all inclusive, iar în perioada ce a urmat s-a concentrat pe dezvoltarea de resort-uri noi. O mișcare co­rectă, în opinia lui Burcea, care crede că de ast­fel de inițiative are nevoie litoralul românesc, pentru a concura cu destinațiile din jurul nostru.

Imperiul Phoenicia. După anii 2000, cele mai multe investiții făcute de Mohammad Murad au fost orientate nu doar către industria hotelieră, ci și către zona imobiliară, care începuse să dea ușoare semne de încălzire. În 2002, Murad a în­­ființat compania Triumf Construct, după ce îna­­inte cu doi ani demarase deja construcția de lo­­cuințe din zona Șisești, în nordul Capitalei. Atunci a lansat și campania de marketing „Case pe pă­­mânt cu plata pe lună“.

Însă, odată cu creșterea pieței imobiliare, Murad a speculat oportunitatea de a se dezvolta inclusiv în zona litoralului, astfel că, în perioada 2002-2003, a făcut și primele apartamente turistice de pe malul Mării Negre, situate în complexul Coral Beach din zona Năvodari–Mamaia Nord. Locuințele au fost vândute imediat, principalii be­ne­ficiari fiind demnitari din PSD, care erau atunci la putere.

În 2004, polii puterii s-au inversat, iar jocurile erau făcute de liberali și de aliații lor. Un an mai târziu, Murad finaliza în aceeași zonă un nou complex de apartamente turistice, Summer Land, care de această dată au fost vândute către libe­rali, iar antreprenorul spune acum că a reușit astfel să atingă două obiective cu un singur glonț. „În primul rând, am reușit să fac afaceri din apartamente și apoi să aduc oameni importanți și să cresc statutul zonei respective“, detaliază acesta. Tot 2005 a fost anul în care și-a direcționat aface­rile din industria hotelieră și către București, unde a inaugurat Phoenicia Grand Hotel, din apro­pierea aeroportului Băneasa, în nordul Capitalei, urmat, în 2009, de Phoenicia Aparthotel, în zona rezidențială Băneasa.

Succesul de la București a fost replicat pe litoral, tot în zona Năvodari, unde urma să constru­­ias­­că un nou imobil de locuințe turistice. A venit însă criza din 2008, iar planurile i-au fost date pes­­te cap. S-a gândit ce va face cu el și a decis în final să-l transforme în hotel de patru stele. Astfel a apărut Phoenicia Holiday Resort, care avea 420 de apartamente.

„Ceea ce a făcut la Phoenicia este unicat pe lito­ralul românesc“, spune Alin Burcea. Într-o con­ferință de presă de anul trecut, proprietarul agen­ției Paralela 45 preciza că primele pachete de va­canță care se vând în perioadele de early booking sunt cele de la hotelurile Iaki și Phoenicia, printre cele mai scumpe din zona Mamaia Nord.

În decursul timpului, complexul hotelier Phoenicia de pe litoral a fost extins cu noi construcții: Phoenicia Luxury (2014), cu 180 de camere și apar­­­­­tamente, catalogat la patru stele plus, și Phoenicia Royal (2017), cu 144 de spații de caza­­re, cla­sificate la cinci stele. Anul acesta, va intra în exploatare și Phoenicia Boutique Hotel, cu 44 de apar­tamente. „Așa am ajuns să avem în complex până la 3.000 de turiști pe serie, la un grad de ocu­pare de peste 85% pe an“, spune Murad.

Proiectele din sudul litoralului nu au fost nici ele abandonate. Complexul Amfiteatru-Panora­­mic-Belvedere din Olimp, cumpărat în 2016 de la omul de afaceri Josef Goschy, va intra în scurt timp în lucrări de renovare și va fi reintrodus în cir­­cuitul turistic în iunie 2020, la o clasificare de patru stele și cu o capacitate de 1.500 de locuri de cazare, o investiție estimată la circa 15 milioa­­ne de euro.

Croitorașul cel rapid. Chiar dacă turismul este principala sursă de venit a businessurilor lui Mohammad Murad, care anul trecut au depășit 150 de milioane de euro, omul de afaceri și-a înce­put cariera antreprenorială în alt domeniu. Omul de afaceri are doi frați și șase surori, iar tatăl său avea la Beirut o fabrică de confecții.

Mohammad Murad s-a implicat în businessul tatălui încă de la vârsta de 13 ani. Doi ani mai târ­ziu, la Beirut, a câștigat titlul de cel mai rapid cro­i­tor. „Am terminat o pereche de pantaloni, de la luatul măsurii până când i-am călcat, în 11 minute și 46 de secunde“, povestește Murad, care se simte în stare și acum să facă același lucru, însă crede că timpul pentru finalizarea lucrării ar fi cel puțin dublu.

 

În 1983, la vârsta de 17 ani, a venit în România să studieze medicina. Primii trei ani i-a făcut la Iași, transferându-se apoi la București, unde era student și unul dintre frații lui. A terminat facultatea în 1988, începându-și rezidențiatul ca medic neurolog la spitalul Colentina, unde l-a prins și Revoluția.

În afaceri a decis să intre în 1991, considerând că ve­niturile câștigate ca medic sunt prea mici. Nu ascunde faptul că după Revoluție mama unui pacient pe care l-a operat i-a oferit șpagă. A refuzat și a fost certat de colegii săi. I-au spus că dă impresia că operația nu a decurs bine. A devenit an­trepre­nor cu acte în regulă în 1992, odată cu deschiderea primului restaurant al lanțului Spring­time, după un model de business împrumutat tot din Liban. Spune că se gândea la o astfel de afacere încă din 1985, însă regimul comunist nu permitea o astfel de inițiativă. Nu avea expe­­rien­­ță în alimentație pu­blică, însă a învățat pe par­curs, așa cum a învățat să facă și turism, de­­ți­­­nând acum 20 de unități de cazare, cele mai mul­­te, pe litoralul românesc.

Are două fete, Laial (20 de ani) și Mirna (17 ani). Fata cea mare studiază turismul la ASE, după ce a început studiile cu un an de facultate în Marea Britanie, acolo unde se va duce să facă și masteratul. Fiica cea mică va fi „meditată“ întâi de tată. „Anul ăsta, are curs cu mine, să învețe ce e turismul și cum se face o afacere“, explică Murad. Și nu trebuie să se grăbească, pentru că până la pregătirea fetelor sale pentru business mai are de renovat câteva hoteluri.

 

Cine, ce, cât

După 2010, mai mulți oameni de afaceri au investit în modernizarea structurilor de cazare din sudul litoralului, în timp ce investițiile din zona de nord au fost dominate de Mohammad Murad.

Mera. Familia Movileanu, care deține o fabrică de componente auto în Mioveni, a investit inițial 12 milioane de euro în modernizarea hotelurilor Cocor și Pajura din Venus, rezultând astfel complexul hotelier all inclusive Mera. Ulterior, investitorii au modernizat și hotelul Onix din Cap Aurora, cu alte 12 mili­oane de euro.

Steaua de Mare. Omul de afaceri Nicolae Bucovală a investit, începând cu 2012, circa 8 mili­oane de euro în modernizarea complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, cumpărat cu 4 milioane de euro, după ce BCR l-a executat silit pe fostul proprietar, Triță Făniță.


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.
d