În a doua jumătate de ianuarie, marile burse au dat primele semne de slăbiciune după o lungă perioadă de euforie generală. Piețele de capital înregistrau cea mai proastă săptămână din octombrie 2020, după cum arăta indicele global FTSE (Financial Times Stock Exchange). Înscriindu-se în tendință, nici bursa de la București nu se simțea prea bine. Desigur, mulți investitori anticipau acest eveniment, însă și mai mulți sperau să se petreacă într-un viitor cât mai îndepărtat cu putință. Este o scădere episodică – pe alocuri, pierderile au fost recuperate – sau ce e mai rău urmează de-abia de acum încolo? Ca de obicei, părerile analiștilor sunt împărțite.
CAUZE OBIECTIVE. Ce știm însă cu siguranță e că toată povestea are câteva cauze obiective. Acestea merg de la eventualitatea (ridicată) a începerii unui conflict militar în Ucraina până la încetarea programului prin care Federal Reserve (Fed, banca centrală a SUA) a inundat piețele cu lichidități pentru a atenua efectele pandemiei. Să le luăm pe rând. Și, înainte de toate, se impune o precizare de ordin tehnic: la ora redactării acestui text, la granița ruso-ucraineană (încă) este liniște.
După câteva luni în care armata rusă a masat soldați și echipamente militare la granița estică a Ucrainei, încetul cu încetul, statele membre NATO au început să ia în calcul la modul serios posibilitatea izbucnirii unui conflict. Drept răspuns, o parte dintre ele au început să ajute cu armament Ucraina, iar Uniunea Europeană va acorda țării vecine credite și granturi în valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Lesne de înțeles că efectele unui război ar fi greu de cuantificat, în condițiile în care o bună parte din Europa depinde de gazul din Rusia. Dacă suprapunem acest tablou crizei energetice deja existente de mai mult timp, avem furtuna perfectă.
Unii analiști cred că turbulențele din piețele de acțiuni au prea puțină legătură cu tensionarea relațiilor dintre Rusia și Ucraina. Principala problemă, spun ei, rezidă în faptul că epoca banilor ieftini se apropie de sfârșit. Într-adevăr, programul prin care Fed a cumpărat cu nemiluita active ale instituțiilor financiare americane (credite, în cazul băncilor) ar putea înceta în martie. Ușor de înțeles că banii de la banca centrală s-au dus în achiziția de acțiuni, ceea ce a generat creșteri substanțiale de preț. Și asta nu e tot. Spectrul unei inflații peste așteptări și de durată a determinat mai toate băncile centrale (nu e vorba strict de Fed) să crească treptat nivelul dobânzilor-cheie. Pe scurt, banii vor fi mai scumpi și mai puțini.
Nici companiile tehnologice, până acum răsfățatele pieței de capital, nu au scăpat nevătămate. Cea mai răsunătoare scădere o înregistrau acțiunile serviciului de streaming Netflix – pe 21 ianuarie, compania a pierdut 22% din capitalizare, iar declinul a continuat. Concret, valoarea sa de piață a scăzut cu aproape 50 de miliarde de dolari într-o singură zi, sumă echivalentă cu capitalizarea totală a grupului alimentar Kraft Heinz, după cum remarca Financial Times. Dincolo de evoluțiile globale, motivele prăbușirii Netflix pot fi puse pe seama veștii că perspectivele de creștere a veniturilor din abonamente se vor înrăutăți substanțial. Politica agresivă de extindere a bazei de abonați din anii trecuți, precum și intensificarea competiției sunt cauze ale acestei stări de fapt. Și acțiunile UiPath, unicornul cu origini românești, erau la sfârșit de ianuarie cu aproximativ 50% mai ieftine decât în momentul listării din aprilie 2021. Scăderea acestora a continuat în noul context, însă fenomenul nu este de dată recentă.
ÎN TANDEM. Criptomonedele au urmat curba pieței de capital, înregistrând scăderi în săptămâna cu pricina. Bitcoin începuse să recupereze din terenul pierdut, iar ether continua scăderea. Pe moment însă, scăderile celor două monede au fost importante – 15%, respectiv 20%. Există percepția că acestea sunt cel mai bun refugiu din calea inflației, însă marea întrebare e ce se va întâmpla dacă banii Fed nu vor mai „sponsoriza“ petrecerea generală. Dacă lărgim și mai mult perspectiva, vom vedea că bitcoin a pierdut circa 40% din valoare față de momentul de vârf (noiembrie 2021), când prețul ajunsese la aproape 70.000 de dolari. Monedele digitale au pierdut din valoare circa 1.000 de miliarde de dolari față de acel moment de vârf.
Nici acțiunile companiilor românești nu au rămas imune – de exemplu, în dimineața de 25 ianuarie, toate cele 19 companii care intră în componența indicelui BET deschideau pe scădere. Situația era la fel de roșie și pe piața secundară AeRO. Și, dacă tendința va continua, care va fi oare soarta listărilor în curs de aprobare sau planificate în viitorul apropiat?
Cei mai optimiști spun că ajustările de preț sunt normale și că nu există semne de îngrijorare. Pe de altă parte, evoluția într-o singură direcție – doar în sus – era privită înainte de acest moment drept „noua normalitate“.
