„Moartea albă”: de ce 2017 va fi cel mai profitabil an din istoria traficului cu heroină

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Chiar dacă autoritățile și medicii nu mai prescriu decât cu greu opiacee, consumul de heroină și alte narcotice a crescut alarmant la nivelul orașelor ame­ri­cane. Cartelurile de droguri sunt de neoprit, fac profituri uriașe vânzând așa-numita „moarte albă“. Sau „gri“.

O după-amiază de mai cu burniță. Într-o piață insalubră din vestul orașului Cincinnati, un bărbat îmbrăcat cu pantaloni gri și hanorac negru tocmai vânduse o ju­mătate de gram de heroină cu 70 de do­lari. Cumpărătorul era un polițist îmbră­cat în civil. În secunda următoare, vânză­torul a fost încătușat. Era a doua captură în flagrant pe care echipa de polițiști o făcuse în acea zi.

Heroina a devenit atât de omniprezentă în orașe precum Cincinnati și atât de pro­fi­tabilă pentru cartelurile care o furni­zează, încât polițiștii admit că arestările sporadice pe care le fac sunt o pică­tură într-un ocean. „Nu avem impact. Parcă toată lumea a ajuns azi să vân­dă droguri“, spune detectivul Brandon Connley.

Milioane de americani au devenit de­pen­denți de analgezice pe fondul pres­crierilor în exces făcute în anii ’90, feno­men care în 2011 a atins punctul culminat. Autoritățile au intensificat mo­ni­to­rizarea, iar medicii au redus prescrierile de analgezice. Pentru dependenți a devenit tot mai greu să procure medicamente cu efect narcotic, așa că mulți s-au dus pe stradă. Cartelurile mexicane și bandele din marile orașe au capitalizat prompt oportunitatea și și-au extins rețelele pe tot teritoriul SUA și au vărsat pe piață he­roină ieftină de proastă calitate, potrivit observațiilor furnizate de autorități.

PANDEMIA. Cartelurile au început să amestece heroina cu opiacee sintetice. Printre ele se nu­mără și fentanil, folosit ca anestezic și la tratamentul durerilor cro­nice. Este eliberat doar pe rețete speciale pentru substanțe narcotice. Producerea în laborator a fentanilului este mai ieftină, iar dependența pe care o dă este mai mare comparativ cu alte droguri. Trafi­canții nu rămân practic niciodată fără clienți. Pe fondul cererii constante și al pro­­­fitabilității generoase, 2017 se contu­rează drept cel mai profitabil an din istoria traficului cu heroină pe teritoriul ame­rican.

Cincinnati pare să fie un epicentru al acestei crize. Traficanții dau dovadă de creativitate atunci când fac publicitate produsului lor. Poliția locală povestește că i-au văzut dând SMS-uri clienților fideli cu ofertele speciale de du­minică (doi în unu sau mostre gratis). Sau sunt dealeri care pur și simplu aruncă punguțe cu mostre și cu numărul de telefon pe gea­mul mașinilor care trec, spe­rând că astfel vor agăța noi clienți.

Fabricarea fentanilului în laborator costă între 3.000 și 4.000 de dolari per kilogram, similar cu producerea de heroină,  potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului guvernamental pentru combatere a drogurilor  (DEA). După diluare și vânzarea la clientul final, fentanilul produce 1,2 milioane de dolari, mai mult decât dublul față de heroină (500.000 de dolari per kilogram).

Pentru a face heroină, cartelurile au nevoie de culturi de maci care ar fi greu de ascuns. Pe când, pentru a produce fentanil, au nevoie doar de un laborator și de un chimist bun. Cartelurile aduc cel mai adesea substanța din Mexic, dar uneori o comandă din China și de acolo ajunge pe apă până în SUA. „Pe fondul înmulțirii alar­mante a laboratoarelor unde se produce fentanil, cred că, înainte să vedem o ameliorare, asistăm de fapt la o înrău­tă­țire a fenomenului“, spune Tim Reagan, angajat al DEA din Cincinnati.

„FOCUL“ sau „MOARTEA GRI“. Doza letală de fentanil este de doar 2 miligra­me, greutatea a câteva cristale de sare, de aceea până și toxicomanii s-au ferit inițial de acest drog. Acum este ceea ce mulți caută atunci când vor ceva puternic, spune procurorul Frank Beavers. A fost totodată și atuul care i-a asigurat drogului succesul printre consu­matori: a ucis câțiva dintre ei, dar cei care au supra­viețuit au devenit și mai dependenți.

Mary Day (27 de ani) spune că a simțit ceva sintetic în heroina pe care o consuma încă de acum trei ani. Stările de euforie erau mai intense, iar dorința de a consuma, tot mai irezistibilă. „Trebuie să-ți cauți zilnic marfă să ai la îndemână“, povestește Day, care se află acum în recuperare și nu a mai consumat nimic din aprilie.

Traficanții sunt de neoprit. Au început să experimenteze sintetice și mai puternice. Printre ele carfentanil (un tranchilizant pentru elefanți), supranumit „rino­cerul pe stradă“ sau „moartea gri“. Un alt drog sintetic puternic – botezat „roz“ –poate fi găsit pe străzile din Hong Kong. Sunt atât de puternice, încât pot genera efect de supradoză la o simplă atingere (trece prin piele) în cazul unei persoane care are toleranță zero la opiacee. Carfentanilul a apărut pe piață vara trecută, iar poliția crede că traficanții din Cincinnati au fost printre primii care l-au comerciali­zat. Și drogul „roz“ a fost detectat într-un cartier al orașului american chiar la începutul anului, spune Beavers. Odată cu avalanșa drogurilor sintetice a crescut evident și bilanțul celor uciși de ele – 342 de decese în urma supradozelor anul trecut în zona Hamilton, de exemplu.

SOLUȚIILE. În martie anul acesta, China a scos în afara legii producerea de carfentanil în martie, iar autoritățile americane speră ca această decizie să mai dimi­nueze cantitățile care intră în SUA. Însă vestea proastă este că nu există soluții simple în cazul heroinei și al acestor dro­guri sintetice atât timp cât sunt extrem de profitabile. Președintele Donald Trump s-a angajat în timpul campaniei electorale să ia măsuri dure împotriva pandemiei de opiacee, doar că propunerile republicane vor lovi în plin Medicaid, mecanismul prin care erau finanțate programele de de­zin­toxicare. Bugetul propus de admi­nis­trație taie și 95% din finanțarea Politicii naționale pentru controlul drogurilor. Totuși, pe 6 mai, a fost făcută publică o listă cu programe federale de prevenție a consumului de droguri la nivelul mai multor instituții de resort, ceea ce poate indica o restructurare mai amplă a strategiei de combatere a fenomenului.

„Situația este un pic cam haotică la nivel federal“, spune Jason Doctor, profesor asociat la Școala de Farmacie din cadrul Universității California de Sud. „Sunt de acord că trebuie făcut ceva diferit ca până acum, ceva radical diferit chiar. Dar deocamdată nu văd semne că administrația actuală ar lucra în acest sens“, adaugă el.

Sau poate că schimbarea va veni de la foști dependenți ca Day, care s-a decis să renunțe la droguri după ce a fost foarte aproape (a încercat chiar ea să-l resusciteze) să-și piardă un bun prieten din cauza unei supradoze. „Sunt unii care se dro­ghează pentru starea de euforie, dar și unii care speră să moară. E ca un mormânt uriaș“, a mai spus aceasta.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, ce, cât” color=”juicy_pink”][vc_column_text]La nivelul UE, cel puţin 80 de milioane de adulţi au folosit droguri în cursul vieţii, iar europenii cheltuie anual aproximativ 24 miliarde de euro pentru droguri ilicite.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Consum. Peste 17 milioane de persoane adulte au consumat cocaină şi 12 milioane au încercat amfetamine. 1,3 milioane de adulţi folosesc opiacee de înalt risc.
• Asaltul. În ultimii ani, NPS-urile („noile produse de sinteză“) sunt tot mai uşor de găsit pe piaţă. Într-un an au apărut pe piaţa UE în jur de 100 de astfel de produse.
• Sedativul. Carfentanilul, opioid de sinteză, este de 100 de ori mai puternic decât fenitanilul, de 5.000 de ori decât heroina şi de 10.000 de ori decât morfina.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Jeanna Smialek / adaptare de Mimi Noel

cu contribuția lui Toluse Olorunnipal

FOTO: Cinemagia.ro