Misterele lui Zoltán Teszári, fondatorul RCS&RDS: de la firma de cartier la un imperiu de un miliard de euro
Odată cu listarea RCS&RDS, anunțată pentru 16 mai, Zoltán Teszári – discretul fondator al operatorului telecom – ar putea deveni proprietarul celei mai mari averi demonstrabile din România. Astfel, el intră pe lista scurtă a celor mai bogați antreprenori locali, având șanse ca, în timp, să-l surclaseze pe Ion Țiriac. Există însă mulți de dacă.
„Zoli este un patriot și nici nu se gândește să listeze RCS&RDS pe altă bursă decât cea de la București“ – anticipa toamna trecută, într-o discuție cu NewMoney, un important bancher de investiții român ceea ce ar putea deveni cel mai mare IPO din istorie al unei companii antreprenoriale autohtone. La momentul rostirii lor, aceste vorbe stârneau nedumerire din mai multe motive.
Părea puțin plauzibil ca Zoli (Zoltán Teszári) să-și „deschidă“ compania prin demersul ieșirii pe bursă. Teszári este, fără dubiu, cel mai misterios om de afaceri român din liga mare. În jurul său s-a țesut o întreagă teorie a conspirației care, pe an ce trece, devine tot mai elaborată: a fost, pe rând, „omul rușilor“, „omul serviciilor“ de la București și, evident – prin etnie –, „omul ungurilor“. Un interviu (considerat prea comod) cu Aleksandr Dughin – supranumit ideologul lui Vladimir Putin –, difuzat recent de Digi24, canalul de știri al RCS&RDS, a dat din nou apă la moară conspiraționiștilor.
Citiți și: Ce fac doi frați din Piatra Neamț cu 4.000 de mașini
Ce-i drept, refuzul său categoric de a discuta cu presa și oroarea de a fi fotografiat întrețin aceste teorii. Săptămânalul maghiar Magyar Narancs amintea acum zece ani în cadrul unui profil extensiv al „ciudatului proprietar al Digi TV“ o altercație între Teszári și un fotograf care apucase să-l pozeze în timpul unei recepții și căruia omul de afaceri i-a cerut să șteargă imaginea cu pricina.
Pe Google, există doar patru fotografii cu misteriosul Teszári. Cea mai recentă, realizată de fotoreporterii Cancan, datează din 2011 și îl înfățișează vorbind la telefon, îmbrăcat într-o geacă groasă de iarnă. Alte două au fost publicate de revista Capital (într-una este surprins pe podium în timpul decernării premiului Oskar Capital pentru „Speranța anului“), iar o a patra, publicată de Bihoreanul, îl arată cu o cupă în mână, evocând cariera sa de sportiv de performanță. Publicația austriacă Die Presse menționa în 2007 că fotografia cu Teszári în postură de vicecampion european la judo după turneul european din 1990 „a dispărut din arhive“.
Citiți și: Salată à la Cluj: povestea extinderii internaționale a unui brand românesc de mâncare sănătoasă
Imaginea cu care este ilustrat acest text a fost reconstituită cu greu de un grafician care a studiat toate aceste fotografii, având în vedere că niciuna nu este suficient de clară, iar cea mai recentă a fost realizată cu șase ani în urmă. Ca lucrurile să fie și mai complicate, ziarul Bihoreanul editat la Oradea – orașul în care locuiește Teszári – susține într-un articol publicat în 2007 că una dintre cele patru fotografii prezente pe web ar reprezenta un fals. Potrivit ziarului local, un participant la evenimentul Oskar Capital susține că persoana din fotografie căreia i se înmânează premiul nu ar fi fost Teszári, acesta trimițând în locul său o sosie.
ATUNCI ȘI ACUM. Revenind la listarea RCS&RDS, acesta părea neverosimil și pentru că operatorul tocmai încheiase, pe bursa irlandeză, o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 de milioane de euro și contractase un credit sindicalizat de până la 1,687 miliarde de lei (375 de milioane de euro). Cu alte cuvinte, își refinanțase în totalitate datoriile – un veritabil călcâi al lui Ahile, în ochii scepticilor. O întâmplare de acum un deceniu arunca o umbră de îndoială suplimentară asupra șanselor de a vedea RCS&RDS pe bursa bucureșteană: în vara lui 2007, acționarii au ales bursa de la Londra pentru vânzarea unui pachet de 15-25% din companie sub formă de certificate globale de depozit (GDR), demers abandonat din cauza „condițiilor de piață“.
Din acest punct de vedere, anunțul RCS&RDS de pe 11 aprilie a generat, paradoxal, atât surpriză, cât și un sentiment de déjà-vu. Compania anunța intenția de listare pe bursa de la București a unui pachet „de cel puțin 25% din capitalul social subscris“, cu posibilitatea creșterii acestuia cu încă 10%, în cazul în care IPO-ul va avea succes. Pentru a păstra rigoarea, societatea care va vinde acțiuni este Digi Communications N.V. – compania mamă a RCS&RDS, înregistrată în Olanda.
Și atunci, și acum, operatorul de comunicații vrea să vândă un sfert din companie. Și atunci, și acum, artizanul listării este Bogdan Ciobotaru (38 de ani), fost bancher la Morgan Stanley, postură din care a scos pe bursa londoneză grupurile rusești Vimetco și Rosneft. Ciobotaru este din 2013 membru în Consiliul de Adminsitrație al RCS&RDS.
Misteriosul acționar controlează 56,93% din Digi Communications N.V., conform prospectului de listare. În urmă cu un deceniu, participația sa directă și indirectă – de altfel calcularea acestora era și rămâne o provocare pentru orice virtuos al metodei de trei simplă – depășea cu puțin 40% capitalul social.
Ceva nu s-a schimbat însă și nu se va schimba atât timp cât Teszári va fi numărul unu în grupul care furnizează servicii de televiziune către jumătate din gospodăriile din România: obsesia controlului. Mai multe dintre sursele noastre care au contribuit la realizarea acestui text au folosit expresia „hands-on“ atunci când au fost rugați să-l descrie sintetic pe discretul personaj.
Unul dintre colaboratorii săi apropiați – care a acceptat să discute cu NewMoney sub rezerva anonimatului – îl descrie drept acționarul care „își urmărește toate investițiile personal“. Colaboratorul își amintește că, atunci când erau săpate rețelele subterane din Oradea, Teszári obișnuia să meargă în control: „Muncitorii nu-l cunoșteau. Și nici nu le spunea (cine e, n.r.). După aia, suna șefii“. De altfel, mersul incognito pentru a verifica activitatea grupului său cu venituri de 842 de milioane de euro în 2016 a intrat în folclor.
ÎNTÂMPLĂRI. Se povestește că, o dată, Teszári urmărea cu privirile mai mulți angajați care descărcau cutii dintr-o mașină, în fața unuia dintre sediile RCS&RDS. Cineva l-a întrebat revoltat de ce se uită, fără să dea o mână de ajutor. În loc să răspundă ceva, și-a suflecat mânecile și a trecut la treabă. Altă dată, a avut o discuție prelungită cu o femeie de serviciu care, după ce a aflat cine fusese interlocutorul, a scăpat mopul din mână.
„Știe exact ce se face în fiecare scară de bloc“, continuă să-l descrie apropiatul său. „El are o masă mare și are toate hărțile (cu rețelele de cablu sau fibră optică, n.r.) una peste alta. Caută, pac-pac, scoate harta: «Unde? Pe Gheorghe Lazăr?» Le știe (rețelele, n.r.) pe străzi.“
A rămas la fel de implicat în operațiunile de zi cu ca în clipa în care a pus bazele unei mici companii de cablu din Brașov și Timișoara, în urmă cu 25 de ani. Forțând un pic lucrurile, are ceva din personajul mitologic Anteu, fiul lui Poseidon și al Geei – dacă e să folosim una dintre metaforele preferate ale lui Nassim Taleb, autorul volumului „Lebăda neagră“, cartea care a prevestit criza financiară. Pe scurt, Anteu, un uriaș care provoca la trântă trecătorii și pe care îi zdrobea fără milă, își extrăgea forța din contactul nemijlocit cu pământul-mamă (Geea). Putea fi înfrânt doar dacă era desprins de pământ.
În cazul fondatorului RCS&RDS, puterea sa derivă din contactul nemijlocit cu realitatea: „Nu poți separa cunoașterea de contactul cu pământul“, explică Taleb în prefața cărții (aflată în lucru) „Skin in the Game“ („Cu pielea la saramură“ – într-o traducere liberă din limba engleză).
„ȘI-O LUAT O SKODIȚĂ“. Tot o formă de a menține legătura cu pământul este și deja proverbiala modestie a lui Teszári. Hainele pe care le poartă în fotografia surprinsă de Cancan sunt cele ale unui om obișnuit. „Nu și-a făcut o casă, nu-l interesează în mod special ce mașină are. Chiar mi-a zis: «Ce prost am fost că mi-am luat un Porsche. Mergeam până la Budapesta, făceam plinul la jumătatea drumului»“, își amintește apropiatul său. Și, după ce a constatat că un Porsche consumă prea mult, „și-o luat o Skodiță“ pe care o consideră „mașină bună“, atât timp cât poate face un drum de la Oradea la Budapesta.
Ca importanță, Ungaria este a doua piață după România pentru RCS&RDS și generează 16,4% din veniturile grupului. Ungaria și România sunt singurele piețe în care grupul are tot spectrul de servicii: de la televiziune prin cablu și satelit până la internet și telefonie fixă sau mobilă. Tot Ungaria a fost prima țară de pe harta extinderii RCS&RDS: la sfârșitul lui 1998, grupul a cumpărat 15 rețele mici și medii de cablu din Budapesta și alte trei orașe maghiare, potrivit prospectului emisiunii de obligațiuni de anul trecut. De altfel, acest document de 554 de pagini este cea mai importantă sursă de informații despre strategia și evoluția RCS&RDS.
Chiar în momentul trimiterii numărului curent al NewMoney la tipar, RCS&RDS a publicat prospectul ofertei publice inițiale. Compania estimează că preţul de ofertă va fi cuprins între 38 şi 56 de lei pe acţiune, ceea ce plasează valoarea totală a operatorului între 780 de milioane de euro și 1,2 miliarde de euro. RCS&RDS nu a dat curs solicitărilor noastre de a realiza un interviu cu Zoltán Teszári sau cu Serghei Bulgac, CEO-ul RCS&RDS. Nici instituțiile bancare care vor administra viitoarea subscriere de acțiuni, ale căror contacte sunt prezente în anunțul privind intenția de listare, nu au fost mai cooperante. Reprezentanți ai băncilor BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, BT Capital Partners sau Wood&Co, întrebați despre modul în care va fi influențat IPO-ul de discreția lui Teszári, au dat, pe rând, un (non)răspuns stereotip: „Nu pot să răspund în acest moment la nicio întrebare. Sunt informaţii confidenţiale»“.
Singurele detalii oficiale despre Zoltán Teszári le găsim în micile „biblii“ de peste 500 de pagini publicate cu ocazia emisiunii de obligațiuni și a listării. Din acestea aflăm că președintele fondator, care controlează pachetul principal de acțiuni, a pus bazele operatorului de cablu TVS Holding Brașov în 1992 și că, anterior, a deținut „un business personal“. Totodată, „domnul Teszári a fost un sportiv profesionist în domeniul artelor marțiale“.
SPORTIV PE VIAȚĂ. Experiența sportivă din anii tinereții i-a modelat – se pare – personalitatea pentru totdeauna. „Teszári e un om simplu, în sensul bun al cuvântului, care se vede că a dus o viață sportivă de echipă“ – așa și-l amintește un medic pe șeful RCS&RDS din mai multe întrevederi, prima având loc cu șapte-opt ani în urmă. Pe vremea când conducea Clinica ATI a Spitalului Județean Timișoara, prof. dr. Dorel Săndesc – prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății – l-a întâlnit pe Teszári, care venise să se intereseze de starea de sănătate a unei rude foarte apropiate. După vizită, antreprenorul a făcut o donație substanțială clinicii și a plătit o echipă de muncitori care a lucrat la modernizarea acesteia.
Teszári face sport în continuare: aleargă zilnic într-o pădure din apropierea hotelurilor din stațiunea Băile Felix, zonă în care, de altfel, există indicii că ar locui.
O probă poate mai grea decât campionatul european de judo de la Ankara din 1990, unde Teszári a câștigat argintul, este listarea RCS&RDS. Deși investitorii de pe Bursa de Valori București (BVB) tânjesc după titluri noi – vezi recentul succes al rețelei de clinici MedLife –, obținerea unui preț ridicat nu va fi o chestiune prea simplă. Ce-i drept, BVB a intrat în modul stand-by, în sensul că volumele tranzacțiilor au scăzut, după anunțul companiei din 11 aprilie. Potrivit Ziarului Financiar, la sfârșit de aprilie, brokerii le recomandau clienților să-și pregătească bani pentru o subscriere-fulger.
Urgența este pusă pe seama dorinței de exit a unor acționari care au intrat în RCS&RDS cu peste un deceniu și jumătate în urmă. Este vorba despre instituțiile finaciare Carpathian Cable Investments, Celest Limited, ING Bank N.V. și persoanele fizice Yarden Mariuma, Dorina Schelean, Nicușor Dorel Schelean, Sirian Radu-Traian. Printre vânzători se află Teszári însuși, care a făcut un schimb intern de acțiuni, în martie 2017, prin care și-a mărit participația la compania mamă, Digi Communications N.V.
Anterior publicării prospectului de listare, valoarea RCS&RDS varia între 1,2 și 2,3 miliarde de euro, în funcție de cât de optimist sau sceptic era autorul calculelor. Diferența dintre abordările vehiculate în piață venea din includerea sau nu a datoriile nete în valoare de 758 de milioane de euro.
Argumentele pesimiștilor, ale căror estimări, paradoxal, se suprapun acum pragului maxim de preț se referă la evoluția rentabilității. Marja de profitabilitate operațională (EBITDA) a operatorului este într-un declin serios în ultimii trei ani și tendința pare să continue. În funcție de EBITDA (profitul înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) este calculată valoarea de piață a unei companii. Concret, dacă în 2013 RCS&RDS avea EBITDA de 42,1%, aceasta a scăzut la 31,2% anul trecut. Unii analiști spun că aceasta ar putea fi în realitate și mai mică, ținând cont de faptul că Telekom, un operator cu servicii similare, a înregistrat în 2016 EBITDA de aproape 18%.
Explicația acestei scăderi? Pentru grupul lui Teszári, motoarele creșterii au fost telefonia mobilă și furnizarea de energie electrică – două zone cu marje mici sau chiar negative. De altfel, profitabilitatea operațională redusă, dublată de nivelul ridicat al datoriilor, menține grupul pe pierdere. Cât despre serviciile de cablu TV și internet – cu marje de profit de 50% – creșterea este blocată sau, mai bine spus, autoblocată. Specialiști din domeniu spun că RCS&RDS are deja, pe ambele segmente de piață, o poziție aproape dominantă.
Paradoxal, în urma listării, averea misteriosului Teszári, egală cu participația din RCS&RDS, va fi sub ochii tuturor. Orădeanul ar putea avea cea mai mare avere demonstrabilă, dacă listarea va fi de succes. Nu este exclus ca, în timp, acesta să-l surclaseze pe Ion Țiriac, cel mai bogat român. Deși vom vedea cifrele, puțin probabil și omul din spatele lor.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Istorie de CEO„][vc_column_text]Serghei Bulgac conduce RCS&RDS din mai 2015, iar promovarea sa a fost o imensă surpriză.[/vc_column_text][vc_column_text]SCHIMBARE. În aprilie 2015, RCS&RDS anunța abrupt și fără prea multe detalii demisia lui Alexandru Oprea din funcția de director general, după 18 ani de activitate în companie. Oprea era perceput ca principalul om de încredere al lui Teszári și părea de neînlocuit.
SURPRIZĂ. Nici o lună mai târziu, operatorul comunica numele noului director general în persoana lui Serghei Bulgac, un manager originar din Republica Moldova, care se alăturase grupului telecom în 2003. Înainte de a deveni CEO, acesta a fost vicepreședinte pentru Corporate Finance al operatorului.[/vc_column_text]
[vc_text_separator title=”Totul despre IPO” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În funcție de verdictul pieței, actuala participație a fondatorului Zoltán Teszári ar urma să fie cuprinsă între 430 și 670 de milioane de euro.[/vc_column_text][vc_column_text]VALOARE. Capitalizarea bursieră a companiei este estimată între 0,78 și 1,2 miliarde de euro, în funcție de prețul pe care sunt dispuși să-l plătească investitorii instituționali sau persoane fizice, care vor participa la IPO. Prețul pe o acțiune variază între 38 și 56 de lei.
METODĂ DE EVALUARE. Valoarea de piață a unei companii publice sau private se calculează printr-o metodă relativ ușor de înțeles. Profitului operațional EBITDA i se aplică un multiplu specific industriei, iar din suma obținută se scad datoriile curente.
CALCUL APLICAT. În cazul RCS& RDS, la o EBITDA de 263,3 de milioane de euro și datorii de 758 de milioane de euro, evaluarea optimistă a luat un calcul un multiplu de 7,5, iar cea mai conservatoare, unul de 5,8.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Ilustrație copertă: Zoltán Teszári Sursa foto: Alexandru Ciubotariu
