Misterele căderii comunismului. De ce schema sovietică de răsturnare a regimului din Bulgaria a fost mai blândă decât cea din România

Florel Manu 08/11/2017 | 14:11 Ştiri
Misterele căderii comunismului. De ce schema sovietică de răsturnare a regimului din Bulgaria a fost mai blândă decât cea din România

 

La 10 noiembrie se împlinesc 28 de ani de când Nicolae Ceaușescu rămăsese ultimul șef de stat din estul Europei neschimbat de Moscova. Kremlinul mai avea o singură redută în politica sa de implementare a politicilor perestroikiste în raza sa de influență: România.

În seara de 9 noiembrie 1989 se ridicau barierele dintre Gemania de Vest și cea de Est, iar o zi mai târziu, la Sofia avea loc o discretă „lovitură de palat”, unde conservatorul Todor Jivkov, în vârstă de 80 de ani, era schimbat cu omul Moscovei, perestroikistul Petăr Mladenov. Cele două evenimente, dar și eliminarea din joc a lui Erich Honecker încă din octombrie 1989, când a fost schimbat cu preferatul lui Gorbaciov, Egon Krenz, l-au făcut pe liderul comunist de la București să țină și mai tare de scaun fiind reales la cârma partidului și a țării două săptămâni mai târziu.

În timp ce Nicolae Ceaușescu și Erich Honecker au fost din start adepții unei intervenții violente a organelor de forță împotriva manifestanților, la Sofia, schimbarea lui Jivkov s-a făcut într-o discreție totală. Performanțele economice ale țărilor din estul Europei erau destul de scăzute, iar nemulțumirea populației ajunsese la nivelul maxim. Ieșirea oamenilor în stradă părea inevitabilă. Totuși, cum a lucrat propaganda Moscovei  la sud de Dunăre, fără a declanșa acțiuni violente?

La 10 noiembrie, Todor Jivkov convocase ședința Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar cu scopul de a fi reales. Teoretic, manevra nu era una dificilă pentru că din cei 11 membri ai Biroului, șase erau rude cu Jivkov, care după repetate supuneri la vot au susținut realegerea bătrânului lider comunist bulgar.

„Tot în Biroul Politic se afla şi Petăr Mladenov, omul tânăr, omul lui Gorbaciov. Fusese băgat acolo, ştia şi Jivkov de el. Jivkov făcuse ca Honecker, în ultimele luni ale anului 1989, cu perestroika. Declara: «Gata, adoptăm perestroika!». A dat jos lozincile cu Partidul Comunist. «Facem perestroika, dar cu noi la conducere!». Iar Gorbaciov nu accepta. Şi atunci, văzând că Jivkov nu cedează şi că grupul tânăr nu avea putere, este băgat în scenă şeful Armatei, generalul Dobri Djurov, omul Moscovei. Jivkov face o plenară a Comitetului Central şi o manifestaţie de sprijin pentru Partidul Comunist Bulgar şi pentru el, personal. Şi anunţă în toate întreprinderile. Se pregătesc muncitorii cu pancarte, cu «Trăiască tovarăşul Todor Jivkov!», cu partidul. Securitatea bulgară blochează venirea muncitorilor la manifestaţie. Îi lasă în curţi în aşteptare, că «s-a amânat manifestaţia». În acest timp, în Biroul Politic, Mladenov a ameninţat cu demisia. Pe Jivkov nu-l mişca demisia lui Mladenov, abia scăpa de el. Numai că Mladenov nu era de capul său. El era Moscova. Or, demisia lui avea cu totul altă dimensiune. Şi atunci, de frică să nu se ajungă într-o situaţie conflictuală cu Moscova, Jivkov a acceptat târgul propus de perestroikişti: să rămână preşedinte al Bulgariei, dar să renunţe la funcţia de conducător al partidului, pe care s-o preia Mladenov”, mărturisea istoricul Alex Mihai Stoenescu în urmă cu șapte ani, în volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”, de Grigore Cartianu.

Însă învoiala de la târg nu s-a potrivit cu cea de acasă. În momentul în care urma să fie făcută publică decizia Comitetului Politic, conducătorul ședinței în care erau prezenți delegații la plenara Partidului Comunist Bulgar a anunțat că Petăr Mladenov preia atât șefia organizației politice cât și pe cea a statului.

„Prim-ministrul bulgar, care era membru în Biroul Politic, vine la microfon şi anunţă că «în urma şedinţei Biroului Politic s-a hotărât schimbarea tovarășului Jivkov din toate funcţiile de partid şi de stat». Când a făcut acest anunţ, s-a sprijinit pe înţelegerea pe care o avea cu ministerele de forţă. Dobri Djurov, general bătrân, trecut de 80 de ani, era ca şi pe jumătate rus. Şi Dobri Djurov a înconjurat Sofia cu trupe, iar Securitatea le-a dat drumul muncitorilor să vină. Era manifestaţia cu Partidul Comunist Bulgar, cu portretele lui Jivkov. Cei de la tribună tocmai anunţau că Jivkov a fost dat jos. Era de tot râsul, un tablou suprarealist: cei din Piaţă strigau, toţi, cu Jivkov, iar cei de la tribună anunţau că s-a terminat cu Jivkov, acum e tovarăşul Mladenov! Oamenii din piaţă erau programaţi, săracii. Mladenov râdea tâmp şi dădea din mâini. Jivkov, iniţial, ieşise furios din sală. A încercat să-şi contacteze Armata, Securitatea, dar nimeni nu a răspuns. Dobri Djurov a preluat pentru câteva ore comanda. Afară, la tribună, a ieşit echipa Moscovei, cu Mladenov, cu Dobri Djurov… În mişcarea asta a contat mult autoritatea pe care o avea Armata. Iar Dobri Djurov chiar avea autoritate; toată lumea ştia că el este vocea Moscovei”, adaugă Stoenescu.

Povestea de la Sofia, precedată de evenimentele de la Berlin l-au făcut pe Ceaușescu să fie mai atent cu structurile de forță și a încercat să exercite mai multă autoritate asupra ministerelor  de Interne și Apărării, dar a fost mai dur și cu Departamentul Securității Statului. Conducătorii celor trei instituți au fost dur criticați de Nicolae Ceaușescu în debutul manifestațiilor din 1989 de la Timișoara. Mai mult, avea să preia personal conducerea Armatei în noaptea de 21 decembrie 1989, înainte de radicalizarea protestelor în București, în dimineața de 22 decembrie. După eșecul lui Ceaușescu de a potoli spiritele, nici structurile de forță nu au avut comportamentul celor din Bulgaria, fiind declanșată reprimarea violentă a manifestanților, iar Ceaușescu avea să plădească pentru asta, trei zile mai târziu, în fața plutonului de execuție de la Târgoviște.

 


FOTO: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 12/1979

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.
← Close