Mister made in Asia: problemele celui mai agresiv fond de investiții din China

Mimi Noel 05/06/2018 | 11:29 Global
Mister made in Asia: problemele celui mai agresiv fond de investiții din China

Când HNA Group a făcut saltul de la o companie locală obscură la cel mai agresiv fond de investiții al Chinei cu rază de acțiune globală, executivii săi nu au făcut un secret din faptul că vor să fie în liga mare. Dorința li s-a înde­plinit, doar că nu întru totul.

Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney

Un raport anual dat publicității în aprilie arată că, anul trecut, HNA a cheltuit pe dobânzi mai mult decât orice com­panie nonfinanciară din Asia, mai exact cinci miliarde de dolari, ceea ce repre­zintă o creștere cu 50% față de anul anterior. Un conglomerat tentacular care a crescut dintr-o companie aeriană re­gională fon­dată pe insula tropicală chi­neză, HNA a ajuns la datorii de 94 de mi­liarde de do­lari la sfârșitul lui 2017, efectul unei orgii de achiziții globale care i-au adus în portofoliu un șir uriaș de active de real-estate premium și pachete de acțiuni în companii blue-chip.

Cifrele ilustrează cât se poate de clar potențialul pericol cu care se confruntă HNA, deși nu mai mult de acum un an, se simțea suficient de optimistă încât să tragă o petrecere de pomină la Petit Pa­lais din Paris pentru cofondatorul său, Chen Feng, la scurt timp după ce a devenit cel mai mare acționar al gigantului Deutsche Bank (cu un pachet ce valora la acel moment 4,1 miliarde de dolari).

Citiți și: Investiții automatizate. Ce rol au roboții în alegerea finanțării pentru noile proiecte din Silicon Valley

După ce anul acesta a mai câștigat o gură de oxigen, vânzând cu succes din portofoliu o serie de active, HNA are în continuare nevoie să mai facă exituri pentru a redeveni un business sustenabil. Exituri oarecum umilitoare pentru o companie care se împăuna până de curând cu superlativul de cel mai mare dintre cei mai mari.

„La sfârșitul zilei, rămâne o chestiune de cash-flow“, crede Victor Shih, profesor de economie politică la Univer­si­tatea California din San Diego. „Practic, HNA a ajuns să aibă dobânzi mai mari decât pro­fitul, ceea ce este extrem de periculos“.

Un reprezentant al HNA spune că ope­ra­țiunile grupului sunt în continuare gestionate în linie cu nevoile financiare și stra­tegice, rămânând concentrat pe pie­țele sale cheie – turism, logistică și servicii financiare.

RECALIBRARE. Totuși, problemele cu care se confruntă au dus la ceva ajustări rapide operate în strategie. La sfârșit de aprilie, Bloomberg informa că HNA este în discuții cu SL Green Realty Corp. să vân­dă chiar și doar parțial cunoscutul turn Park Avenue 245 din Manhattan pe care l-a cumpărat în 2017 cu 2,21 miliarde de do­lari, considerat cel mai mare preț plătit vreodată pentru un zgârie-nori din New York. De la începutul anului, grupul chinez a renunțat la un angajament care prevedea menținerea deținerii în Deutsche Bank. Nu doar că a renunțat la o inves­tiție de 6,5 miliarde de dolari în lanțul de hote­luri Hilton, ci chiar și-a făcut exitul pentru suma de 8,5 miliarde de dolari. Proble­mele se reflectă și la nivel mai micro – de exemplu, angajaților li s-a cerut să reducă toate cheltuielile cu papetăria la 3,16 do­lari pe lună.

Pe tot parcursul acestui delir de achi­ziții, HNA s-a promovat constant drept exponentul noului capitalism chinez, simbol al economiei chineze tot mai puternice care face legătura între capitalul chinez cu afaceri occidentale. Doar că pro­blemele mari cu care se confruntă acum face din HNA mai curând un simbol al im­predictibilității, iar concluzia pare a fi aceea că, deocamdată, companiile chineze rămân mai puțin predictibile comparativ cu cele din Europa sau SUA.

„Creșterea economică aparent robustă a Chinei nu pare să poată contracara această impredictibilitate. În cazul Chinei și HNA sau al companiilor precum HNA nimeni nu știe ce ar putea urma“, spune Ja Ian Chong, profesor de științe politice la Universitatea Națională din Singapore.

PREA ÎNDATORATĂ. PREA OPACĂ. Pro­blemele au început vara trecută, când autoritățile chineze le-au cerut băncilor să facă publice expunerile pe care HNA și alte patru fonduri de investiții le au, inclusiv Anbang Insurance Group Co., națio­na­li­zat ulterior. Cererea autorităților a semnalat o toleranță tot mai scăzută față de această exuberanță a achizițiilor. Unele bănci de stat au decis să nu mai rostogo­lească datoriile HNA, iar giganții interna­țio­nali precum HSBC Holdings Plc sau Bank of America Corp. au început să se țină departe de grup.

Chiar dacă HNA nu e listată, raportul anual include câteva informații financiare care arată cât de expus este acum grupul după retragerea susținerii bancare. Datoriile totale au urcat la 21% în 2017, potrivit raportului, iar gradul de împrumut pe termen scurt a crescut cu 25%, până la valoarea de 30,3 miliarde de dolari. Valoa­rea totală a datoriei a ajuns să fie de 20 de ori mai mare decât EBITDA, un ra­port mult mai critic comparând cu orice  altă companie nonfinanciară de ta­lie similară.

Și cu toate acestea, HNA, fondată de Chen în anii ’90 cu sprijinul lui George Soros, unul dintre primii investitori, nu este chiar în pragul dezastrului. La începutul acestui an, și-a informat creditorii că va vinde active de 16 miliarde de dolari în primele șase luni, pentru a-și mai curăța balanța contabilă. Din fericire pentru băn­cile care i-au susținut ascensiunea, grupul este foarte aproape să atingă acest obiectiv, mai ales grație exitului din Hilton. Ce diferențiază HNA de alte multe companii care au crecut mai mult decât pot duce este structura opacă a acționa­ri­a­tului. Oficial, HNA este controlat de anga­jați și două fundații, una cu sediul în Chi­na, alta în New York. În realitate, compania a fost mereu bănuită de legături financiare cu lideri ai Partidului Comunist Chinez, în special cu Wang Qishan, numit vicepre­ședinte al PCC în martie.  HNA a ne­gat de fiecare dată totul. Toată discuția despre acționariat a generat și alte pro­bleme.

În decembrie, Ness Technologies SARL a dat în jude­cată sucursale ale HNA pe motiv că au furni­zat informații false și insuficiente despre acționariatul grupului Co­mi­siei pentru Investiții Străine din Sta­tele Unite ale Americii.

Drept urmare, achiziția de către Pac­tera, o divizie HNA, a unei companii controlate de Ness, estimată la 325 de mili­oane de dolari, a picat. HNA i-a dat în ju­decată.

Totodată, unele companii sunt complet debusolate de modul de operare a companiei chineze. Un membru al board-ului Deutsche Bank, care a cerut să i se păs­treze anonimatul, povestește cum repre­zen­tanții HNA ca să țină legătura cu ban­ca se schimbau permanent, nimeni neștiind de fapt cu cine discută, cine este în spate, care este scopul acestei dețineri în cea mai mare bancă europeană. HNA are o deți­nere de circa 8%, de la 10% cât avu­sese inițial. Răspunsul reprezen­tan­ților HNA: au o relație strânsă cu board-ul băncii.

INSULA HNA. De altfel, HNA nu a pretins niciodată că ar fi o companie tipică. Când vin în grup, noii angajați primesc un set de zece valori pe care trebuie să și le în­su­șească, printre ele umilința, bine­voința, perseverența.

Angajaților li se pretinde să fie impli­cați 100%. Pe măsură ce compania s-a dez­vol­tat, au fost încurajați să-și plaseze econo­miile în produsele financiare sus­ținute de HNA. Dar nicăieri parcă gran­doa­rea am­bi­ției cu care s-a tot dezvoltat și odată cu ea riscul de colaps nu sunt mai vizibile decât pe insula Hainan. Care la fel de bine s-ar putea numi „insula HNA“. Grupul operează trei dintre aeroporturile provinciei, iar compania aeriană Hanan Airlines transportă aproape jumătate dintre tu­riștii care ajung pe insulă, promovată de auto­ritățile locale drept un Hawaii al Chinei. În centru se află un complex comercial controlat de grup, format din 12 clă­diri opulente reprezentând fiecare semn al Zodiacului. Iar peste drum se înalță pe 31 de etaje chiar sediul HNA, o clădire care sea­mănă cu un Buda așezat.

Tot prin apropiere, grupul dezvoltă un hotel și două turnuri de 94 de etaje, care vor rivaliza cu cele din Shanghai și Hong Kong. Clădirile, care de sus seamănă cu o floare de lotus, un alt simbol budist, sunt piesa de rezistență a unui proiect menit să transforme zona într-un centru financiar ce va avea dimensiunile a jumătate din celebrul Central Park newyorkez. Dar există o singură problemă – proiectul este cu siguranță acum mult prea ambițios și extravagant pentru grupul care devine tot mai suplu financiar prin vânzarea de active, ceea ce îi obligă pe cei de la HNA să caute ajutor la alte entități.

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Matthew Campbell și Prudence Ho; adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui Christian Baumgaertel

FOTO: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.