Mister made in Asia: problemele celui mai agresiv fond de investiții din China
Când HNA Group a făcut saltul de la o companie locală obscură la cel mai agresiv fond de investiții al Chinei cu rază de acțiune globală, executivii săi nu au făcut un secret din faptul că vor să fie în liga mare. Dorința li s-a îndeplinit, doar că nu întru totul.
Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney
Un raport anual dat publicității în aprilie arată că, anul trecut, HNA a cheltuit pe dobânzi mai mult decât orice companie nonfinanciară din Asia, mai exact cinci miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere cu 50% față de anul anterior. Un conglomerat tentacular care a crescut dintr-o companie aeriană regională fondată pe insula tropicală chineză, HNA a ajuns la datorii de 94 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2017, efectul unei orgii de achiziții globale care i-au adus în portofoliu un șir uriaș de active de real-estate premium și pachete de acțiuni în companii blue-chip.
Cifrele ilustrează cât se poate de clar potențialul pericol cu care se confruntă HNA, deși nu mai mult de acum un an, se simțea suficient de optimistă încât să tragă o petrecere de pomină la Petit Palais din Paris pentru cofondatorul său, Chen Feng, la scurt timp după ce a devenit cel mai mare acționar al gigantului Deutsche Bank (cu un pachet ce valora la acel moment 4,1 miliarde de dolari).
După ce anul acesta a mai câștigat o gură de oxigen, vânzând cu succes din portofoliu o serie de active, HNA are în continuare nevoie să mai facă exituri pentru a redeveni un business sustenabil. Exituri oarecum umilitoare pentru o companie care se împăuna până de curând cu superlativul de cel mai mare dintre cei mai mari.
„La sfârșitul zilei, rămâne o chestiune de cash-flow“, crede Victor Shih, profesor de economie politică la Universitatea California din San Diego. „Practic, HNA a ajuns să aibă dobânzi mai mari decât profitul, ceea ce este extrem de periculos“.
Un reprezentant al HNA spune că operațiunile grupului sunt în continuare gestionate în linie cu nevoile financiare și strategice, rămânând concentrat pe piețele sale cheie – turism, logistică și servicii financiare.
RECALIBRARE. Totuși, problemele cu care se confruntă au dus la ceva ajustări rapide operate în strategie. La sfârșit de aprilie, Bloomberg informa că HNA este în discuții cu SL Green Realty Corp. să vândă chiar și doar parțial cunoscutul turn Park Avenue 245 din Manhattan pe care l-a cumpărat în 2017 cu 2,21 miliarde de dolari, considerat cel mai mare preț plătit vreodată pentru un zgârie-nori din New York. De la începutul anului, grupul chinez a renunțat la un angajament care prevedea menținerea deținerii în Deutsche Bank. Nu doar că a renunțat la o investiție de 6,5 miliarde de dolari în lanțul de hoteluri Hilton, ci chiar și-a făcut exitul pentru suma de 8,5 miliarde de dolari. Problemele se reflectă și la nivel mai micro – de exemplu, angajaților li s-a cerut să reducă toate cheltuielile cu papetăria la 3,16 dolari pe lună.
Pe tot parcursul acestui delir de achiziții, HNA s-a promovat constant drept exponentul noului capitalism chinez, simbol al economiei chineze tot mai puternice care face legătura între capitalul chinez cu afaceri occidentale. Doar că problemele mari cu care se confruntă acum face din HNA mai curând un simbol al impredictibilității, iar concluzia pare a fi aceea că, deocamdată, companiile chineze rămân mai puțin predictibile comparativ cu cele din Europa sau SUA.
„Creșterea economică aparent robustă a Chinei nu pare să poată contracara această impredictibilitate. În cazul Chinei și HNA sau al companiilor precum HNA nimeni nu știe ce ar putea urma“, spune Ja Ian Chong, profesor de științe politice la Universitatea Națională din Singapore.
PREA ÎNDATORATĂ. PREA OPACĂ. Problemele au început vara trecută, când autoritățile chineze le-au cerut băncilor să facă publice expunerile pe care HNA și alte patru fonduri de investiții le au, inclusiv Anbang Insurance Group Co., naționalizat ulterior. Cererea autorităților a semnalat o toleranță tot mai scăzută față de această exuberanță a achizițiilor. Unele bănci de stat au decis să nu mai rostogolească datoriile HNA, iar giganții internaționali precum HSBC Holdings Plc sau Bank of America Corp. au început să se țină departe de grup.
Chiar dacă HNA nu e listată, raportul anual include câteva informații financiare care arată cât de expus este acum grupul după retragerea susținerii bancare. Datoriile totale au urcat la 21% în 2017, potrivit raportului, iar gradul de împrumut pe termen scurt a crescut cu 25%, până la valoarea de 30,3 miliarde de dolari. Valoarea totală a datoriei a ajuns să fie de 20 de ori mai mare decât EBITDA, un raport mult mai critic comparând cu orice altă companie nonfinanciară de talie similară.
Și cu toate acestea, HNA, fondată de Chen în anii ’90 cu sprijinul lui George Soros, unul dintre primii investitori, nu este chiar în pragul dezastrului. La începutul acestui an, și-a informat creditorii că va vinde active de 16 miliarde de dolari în primele șase luni, pentru a-și mai curăța balanța contabilă. Din fericire pentru băncile care i-au susținut ascensiunea, grupul este foarte aproape să atingă acest obiectiv, mai ales grație exitului din Hilton. Ce diferențiază HNA de alte multe companii care au crecut mai mult decât pot duce este structura opacă a acționariatului. Oficial, HNA este controlat de angajați și două fundații, una cu sediul în China, alta în New York. În realitate, compania a fost mereu bănuită de legături financiare cu lideri ai Partidului Comunist Chinez, în special cu Wang Qishan, numit vicepreședinte al PCC în martie. HNA a negat de fiecare dată totul. Toată discuția despre acționariat a generat și alte probleme.
În decembrie, Ness Technologies SARL a dat în judecată sucursale ale HNA pe motiv că au furnizat informații false și insuficiente despre acționariatul grupului Comisiei pentru Investiții Străine din Statele Unite ale Americii.
Drept urmare, achiziția de către Pactera, o divizie HNA, a unei companii controlate de Ness, estimată la 325 de milioane de dolari, a picat. HNA i-a dat în judecată.
Totodată, unele companii sunt complet debusolate de modul de operare a companiei chineze. Un membru al board-ului Deutsche Bank, care a cerut să i se păstreze anonimatul, povestește cum reprezentanții HNA ca să țină legătura cu banca se schimbau permanent, nimeni neștiind de fapt cu cine discută, cine este în spate, care este scopul acestei dețineri în cea mai mare bancă europeană. HNA are o deținere de circa 8%, de la 10% cât avusese inițial. Răspunsul reprezentanților HNA: au o relație strânsă cu board-ul băncii.
INSULA HNA. De altfel, HNA nu a pretins niciodată că ar fi o companie tipică. Când vin în grup, noii angajați primesc un set de zece valori pe care trebuie să și le însușească, printre ele umilința, binevoința, perseverența.
Angajaților li se pretinde să fie implicați 100%. Pe măsură ce compania s-a dezvoltat, au fost încurajați să-și plaseze economiile în produsele financiare susținute de HNA. Dar nicăieri parcă grandoarea ambiției cu care s-a tot dezvoltat și odată cu ea riscul de colaps nu sunt mai vizibile decât pe insula Hainan. Care la fel de bine s-ar putea numi „insula HNA“. Grupul operează trei dintre aeroporturile provinciei, iar compania aeriană Hanan Airlines transportă aproape jumătate dintre turiștii care ajung pe insulă, promovată de autoritățile locale drept un Hawaii al Chinei. În centru se află un complex comercial controlat de grup, format din 12 clădiri opulente reprezentând fiecare semn al Zodiacului. Iar peste drum se înalță pe 31 de etaje chiar sediul HNA, o clădire care seamănă cu un Buda așezat.
Tot prin apropiere, grupul dezvoltă un hotel și două turnuri de 94 de etaje, care vor rivaliza cu cele din Shanghai și Hong Kong. Clădirile, care de sus seamănă cu o floare de lotus, un alt simbol budist, sunt piesa de rezistență a unui proiect menit să transforme zona într-un centru financiar ce va avea dimensiunile a jumătate din celebrul Central Park newyorkez. Dar există o singură problemă – proiectul este cu siguranță acum mult prea ambițios și extravagant pentru grupul care devine tot mai suplu financiar prin vânzarea de active, ceea ce îi obligă pe cei de la HNA să caute ajutor la alte entități.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Matthew Campbell și Prudence Ho; adaptare de Mimi Noel
Cu contribuția lui Christian Baumgaertel
FOTO: Guliver / Getty Images
